Show page

Differences

This shows you the differences between two versions of the page.

--- uso:laboratoare:new:08-net:concepts [2018/11/20 19:54]
razvan.deaconescu created
+++ uso:laboratoare:new:08-net:concepts [2018/11/25 17:33] (current)
elena.stoican [Servicii de rețea]
@@ Line 3: / Line 3: @@
 ==== Identificarea unei stații în Internet ====
-=== Introducere ===
+Înainte de toate, ca să putem vorbi despre identificarea unei stații în Internet, trebuie să dăm o definiție
-Mai înainte de toate, ca să putem vorbi despre identificarea unei stații în Internet, trebuie să dăm o definiție
 scurtă Internetului. Pentru asta, trebuie să știm ce este o stație, ce este legătura dintre stații și ce este o rețea.
-Când ne referim la o ''stație'', ne gândim la un calculator, la un telefon mobil, sau la orice dispozitiv electronic care are
+Când ne referim la o **stație** (sau un //host// sau //end point//), ne gândim la un calculator, la un telefon mobil, sau la orice dispozitiv electronic care are o placă de rețea și care se poate conecta la Internet.
-o placă de rețea și care se poate conecta la Internet.
 Dacă vorbim despre legătura dintre 2 stații, ne putem referi la 2 lucruri:
-    - legătura fizică dintre acestea (prin fir, wireless)
+  * legătura fizică dintre acestea (prin fir, wireless)
-    - legătura logică dintre ele (conexiune)
+  * legătura logică dintre ele (conexiune)
-Știm ce este o stație, știm că se poate conecta la o altă stație, deci știm să definim o ''rețea''. **Rețeaua** reprezintă o mulțime
+Știm ce este o stație, știm că se poate conecta la o altă stație, deci știm să definim o ''rețea''. **Rețeaua** reprezintă o mulțime de stații (noduri) interconectate. Putem spune că dacă interconectăm 2 rețele formăm o rețea mai mare, o rețea de rețele, adică un **internetwork**. Mergând pe aceeași logică mai departe, ajungem să definim **Internetul** ca fiind internetwork-ul global, adică drept totalitatea rețelelor interconectate de pe planetă.
-de stații (noduri) interconectate. Putem spune că dacă interconectăm 2 rețele formăm o rețea mai mare.
-Mergând pe aceeași logică mai departe, ajungem să definim Internetul (INTERconected NETworks)
-drept totalitatea rețelelor interconectate de pe planetă.
 Pe planetă exista miliarde de dispozitive conectate la Internet zi de zi, și, așa cum identificăm un om prin nume, cod numeric
@@ Line 24: / Line 18: @@
 un anumit prieten nu va ajunge niciodată unde nu trebuie (cel puțin în teorie :D ).
-=== Adresă IP ===
+=== Adresarea IP ===
 Cea mai simpla modalitate de identificare a unei stații în Internet ar fi să numerotăm fiecare stație începând de la 1. Cu
@@ Line 31: / Line 25: @@
 mult).
-În anul 1969 a fost inventat IP (protocolul internet), folosit și în ziua de astăzi. Practic, IP-ul unei stații este un număr, pe
+În anul 1969 a fost inventat IP (protocolul internet), folosit și în ziua de astăzi. Practic, adresa IP a unei stații este un număr, ''32 de biți'' în cazul protocolului ''IPv4'' sau pe ''128 de biți'' în cazul protocolului ''IPv6''.
-''32 de biți'' în cazul protocolului ''IPv4'' sau pe ''128 de biți'' în cazul protocolului ''IPv6''.
-Uzual, adresele IP sunt scrise sub forma restransă. În cazul IPv4, adresa IP este reprezentată de 4 numere în baza zecimală, cu valori
+Uzual, adresele IP sunt scrise sub forma restransă. În cazul IPv4, adresa IP este reprezentată de 4 numere în baza zecimală, cu valori între 0 și 255, separate prin ''.'', (ex: ''192.168.0.14''), iar în cazul IPv6, adresa IP este reprezentată de 8 grupuri numere în baza hexazecimală, cu valori cuprinse între ''0000'' și ''ffff'', separate prin
-între 0 și 255, separate
-prin ''.'', (ex: ''192.168.0.14''), iar în cazul IPv6, adresa IP este reprezentată de 8 grupuri numere în baza hexazecimală, cu valori
-cuprinse între ''0000'' și ''ffff'', separate prin
 '':'' (ex: ''2001:0db8:85a3:0000:0000:8a2e:0370:7334'').
 <note tip>
-Pentru IPv4, **range-ul** de IP-uri este ''0.0.0.0 - 255.255.255.255'', iar pentru IPv6 ''0000:0000:0000:0000:0000:0000:0000:0000 -
+Pentru IPv4, plaja de adrese IP este ''0.0.0.0 - 255.255.255.255'', iar pentru IPv6 ''0000:0000:0000:0000:0000:0000:0000:0000 -
-fff:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff''
+ffff:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff''
 </note>
-Să luăm drept exemplu protocolul IPv4. Se pune întrebarea, cum putem identifica un număr atât de mare de stații având la dispoziție
+=== Numele de domeniu. DNS ===
-doar 32 de biți. Vom lămuri acest aspect la o secțiune de mai jos. Momentan, trebuie să
-reținem că IP-ul este o formă de a identifica o stație în Internet.
-=== Numele de domeniu ===
+Știm că o stație se identifică prin adresa IP ''216.58.201.78''. Această formă de adresare nu este întocmai intuitivă, putând asemăna această formă de identificare a unei stații cu recunoașterea unui om după codul numeric personal. Pe langă adresa IP a unei stații, putem avea un **nume de domeniu** pentru aceasta.
-Știm că o stație se identifică prin IP-ul ''216.58.201.78''. Această formă de adresare nu este întocmai intuitivă, putând asemăna
+Frecvent, în browser întroducem un nume de stație (precum ''www.google.com'') pentru a deschide o pagină pe Internet; acest nume este un "înlocuitor" al adresei IP. Cele două URL-uri de mai jos sunt echivalente:
-această formă de identificare a unei stații cu identificarea un om după codul numeric personal. Pe langă adresa IP a unei stații,
+  * [[http://www.google.com]]
-putem avea un ''nume de domeniu'' pentru aceasta.
+  * [[http://216.58.201.78]]
-Frecvent, în browser întroducem un URL pentru a deschide o pagină pe Internet, care este "înlocuitor" al IP-ului. Încercați să
+Ambele deschid pagina motorului de căutare Google: prima folosește numele de domeniu ''www.google.com'', iar a doua folosește adresa IP a stației, adică ''216.58.201.78''.
-căutați în browser pagina ''http://216.58.201.78'' și observați se întâmplă.
-=== DNS ===
+Serviciul DNS (//Domain Name System//), așa cum sugerează și numele, este un sistem care se ocupă de translatarea adreselor IP
-DNS-ul (Domain Name Server), așa cum sugerează și numele, este un sistem care se ocupă de translatarea adreselor IP în nume și
 viceversa. Așadar, faptul pentru care ''https://www.google.com'' și ''http://216.58.201.78'' sunt echivalente este existența
 unui server de DNS. Acesta poate răspune la întrebările:
-    - Cine este ''216.58.201.78'' ?
+  - Care este numele de domeniu corespunzător adresei IP ''216.58.201.78''?
-    - Ce adresă IP are ''www.google.com''?
+  - Care este adresa IP corespunzătoare numelui de domeniu ''www.google.com''?
-==== Tipuri de adrese IP ====
+==== Conectarea la Internet ====
-Ne-am pus problema mai devreme cum putem folosi numere pe 32 de biți pentru a identifica toate stațiile din Internet. Este evident
+Conectarea unei stații (//host// sau //end point//) la Internet presupune configurarea parametrilor de rețea pe o interfață a acelei stații. Acea interfață trebuie să aibă o legătură fizică (fir, aer, fibră optică) spre Internet.
-că **pot exista** mai mult de 2^32 stații conectate simultan la Internet, așadar, ne trebuie o modalitate de a le identifica pe toate
-în mod **unic**. Pentru a rezolva această insuficiență, protocolul IP sare în ajutor prin separarea adreselor IP în 2 categorii:
-private și publice.
-=== Adrese IP publice ===
+Sunt patru parametri pe care trebuie să îi configurăm pe o interfață pentru asigurarea conectivității acesteia la Internet:
+  * adresa IP
+  * masca de (sub)rețea
+  * gateway-ul (numit și //default gateway//)
+  * serverul DNS
-Adresele IP publice sunt alocate în general unui server (email, web, you name it) și permit accesarea directă a acestuia în Internet.
+Pentru ca o stație să poată stabili o conexiune la Internet, trebuie să aibă asociată o **adresă IP** cu care poate fi identificat în cadrul rețelei din care face parte.
-Adresele IP publice sunt unice la nivel global și pot fi alocate unui sigur host care ulterior va fi identificat prin această adresă
-IP.
-=== Adrese IP private ===
+Așa cum sugerează și numele, **masca de rețea** nu este altceva decât o mască de biți cu proprietatea că primii ''N''
+biți au valoarea 1, iar restul 0. Vom folosi această mască de rețea pentru a identifica adresa de rețea făcând operația
+de ''și logic'' între ea și o adresă IP din rețea. Putem întâlni masca de rețea sub 2 forme, fie reprezentată sub forma unei adrese IP (de exemplu, masca de rețea ''255.255.255.0'' este una validă, pe când ''255.255.255.1'' nu), fie sub forma ''/N'', unde ''N'' reprezintă numărul de biți care sunt specifici rețelei (de exemplu, putem întâlni ''192.168.0.14/16'', iar în acest caz ne este sugerat faptul că primii 16 biți sunt ''biții de rețea'').
-Adresele private sunt cele care salvează situația. Proprietatea de ''unicitate'' a unei adrese IP private dispare, cel puțin la
+Pentru ca o stație să poată comunica în afara rețelei proprii, pentru a putea "ieși în Internet" este nevoie de existența unui **gateway** și configurarea acestuia în stație. Gateway-ul este o componentă care asigură conexiune stației din rețeaua locală la Internet. Pentru configurare este identificat printr-o adresă IP accesibilă în rețeaua locală stației.
-nivel global. Adresele IP private sunt adrese alocate local/privat stațiilor dintr-o rețea (mai mică) și sunt folosite drept identificatori
-unici **doar în cadrul acelei rețele**. În general, dispozitivele pe care le folosim (laptop-uri, telefoane mobile) au alocate o
-adresă IP privată în cadrul rețelei din care face parte. Dacă spre exemplu, un telefon este conectat la o rețea acum, el va avea
-o adresă IP unică alocată în cadrul acelei rețele, iar dacă se deconectează de la această și ulterior se conectează la alta, acesta
-va avea cel mai probabil o adresă IP diferită față de cea anterioară (se poate ca **pur întâmplător** să fie aceeași). Expunerea în
-Internet nu se face prin această adresă IP privată, această problemă fiind rezolvată de router.
-<note tip>
+Un **server DNS** este necesar pentru a face corespondența între nume de stații (ușor de reținut de oameni) și adrese IP (greu de reținut de oameni). Fiecare stație are configurat un server DNS care "rezolvă" translatările din nume de stații în adrese IP (și invers).
-Exemplele date anterior sunt pentru protocolul IPv4, însă discuția pentru protocolul IPv6 este aceeași.
-</note>
-==== Conectarea la Internet ====
+=== Configurații statice și dinamice. DHCP ===
-=== Adresă IP ===
-Am văzut mai devreme că identificăm o stație în Internet după adresa IP a acestia. Așadar, ca o stație să poată stabili
+Cei patru parametri de rețea necesari pentru conectarea unei stații la Internet (adresă IP, mască de rețea, gateway, server DNS) sunt parte a unei configurații care poate fi făcută manual, de către un utilizator, dar de cele mai multe ori se preferă o configurație automată cu ajutorul protocolului ''DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol)''. Cu ajutorul acestuia, utilizatorul este eliberat de configurarea manuală a parametrilor, de potențialele greșeli și de conflictele ce pot apărea dacă doi utilizatori configurează aceeași adresă IP.
-o conexiune la Internet, trebuie să aibă asociată o adresă IP cu care poate fi identificat în cadrul rețelei din care
-face parte.
-=== Mască de rețea ===
-Dacă ne uităm la adresele IP private asociate unor stații din rețea, vom observa că acestea au primii ''N'' biți comuni,
-adică sunt biții identificatori ai rețelei, iar restul până la 32 sunt specifici stației. Acest număr ''N'' este variabil
-în funcție de dimensiunea rețelei, iar pentru a identifica rapid care este adresa de rețea avem nevoie de o **mască de
-rețea**. Așa cum sugerează și numele, masca de rețea nu este altceva decât o mască de biți cu proprietatea că primii ''N''
-biți au valoarea 1, iar restul 0. Vom folosi această mască de rețea pentru a identifica adresa de rețea făcând operația
-de ''și logic'' între ea și o adresă IP din rețea.
-Putem întâlni masca de rețea sub 2 forme, fie reprezentată sub forma unei adrese IP (de exemplu, masca de rețea
-''255.255.255.0'' este una validă, pe când ''255.255.255.1'' nu), fie sub forma ''/N'', unde ''N'' reprezintă numărul de
-biți care sunt specifici rețelei (de exemplu, putem întâlni ''192.168.0.14/16'', iar în acest caz ne este sugerat faptul că primii
-biți sunt ''biții de rețea'').
-=== Default Gateway ===
-De cele mai multe ori vrem ca o stație să comunice cu o altă stație aflată într-o altă rețea. Pentru a face posibil acest
-lucru, avem nevoie să setăm un ''default gateway'' pentru fiecare stație. Într-o explicație largă, default gateway-ul este
-adresa IP a interfeței routerului la care este conectată respectiva stație. Astfel, comunicarea către exteriorul rețelei de
-la această stație va merge pe acea cale. Default gateway-ul trebuie să fie o adresă IP din cadrul aceleiași rețele.
-=== DHCP ===
-Adresă IP, mască de rețea, default gateway. Acestea sunt informațiile necesare pentru ca o stație să poată stabili conexiuni
-cu orice altă stație din Internet. Această configurație poate fi făcută manual, de către un utilizator, dar de cele mai multe
-ori se preferă o configurație automată cu ajutorul protocolului ''DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol)''. Configurările
-obișnuite care se obțin prin DHCP sunt: adresa IP și masca de rețea, default gateway, precum și server DNS.
 ==== Probleme de conectivitate ====
 Cea mai frecventă problemă care apare în cadrul Internetului este, evident, lipsa de conectivitate la Internet. Pentru a testa
-conectivitatea la Internet
+conectivitatea la Internet unei stații folosim comanda ''ping''. Comanda primește ca argument un IP sau un nume de domeniu. Dacă vrem să verificăm dacă avem conexiune la Internet putem folosi comanda:
-a unei stații folosim comanda ''ping''. Comanda primește ca argument un IP sau un nume de domeniu. Dacă vrem să verificăm dacă
-avem conexiune
+<code>
-la Internet putem da comanda ''ping 8.8.8.8'' (adresa IP ''8.8.8.8'' este una dintre adresele IP folosite de Google).
+ping 8.8.8.8
+</code>
+Adresa IP ''8.8.8.8'' este una dintre adresele IP folosite de Google.
 ''ping'' ne poate spune doar dacă avem sau nu conexiune la Internet, dar nu și care este motivul pentru care nu avem conexiune.
 În continuare, vom prezenta cele mai frecvente greșeli care duc la lipsa de conectivitate.
 === Gateway picat sau greșit ===
-Așa cum am văzut mai devreme, default gateway-ul este punctul prin care o stație stabilește conexiuni cu exteriorul rețelei din
-care face parte. Se poate întâmpla ca interfața de rețea a routerului să nu fie ridicată,
-caz în care nu exista o cale de ieșire în Internet.
-O altă problemă care poate apărea în această zona este configurarea greșită a default gateway-ului, fie adresa IP a interfeței
+Așa cum am văzut mai devreme, gateway-ul este punctul prin care o stație stabilește conexiuni cu exteriorul rețelei din care face parte. Se poate întâmpla ca interfața de rețea a routerului să nu fie ridicată, caz în care nu exista o cale de ieșire în Internet.
-este incorectă (nu face parte din rețea), fie o stație are o configurație greșită în ceea ce privește default gateway-ului.
+O altă problemă care poate apărea în această zona este configurarea greșită a gateway-ului, fie adresa IP a interfeței  este incorectă (nu face parte din rețea), fie o stație are o configurație greșită în ceea ce privește gateway-ului.
 === Firewall ===
-Firewall-ul este o modalitate de a securiza o stație din rețea. Mai exact, firewall-ul are rolul de a ține evidența conexiunii
-calculatorului, analizează conexiunea și decide dacă va permite conexiunea sau nu în funcție de filtrele care sunt setate.
+Firewall-ul este o modalitate de a securiza o stație din rețea. Mai exact, firewall-ul are rolul de a ține evidența conexiunii calculatorului, analizează conexiunea și decide dacă va permite conexiunea sau nu în funcție de filtrele care sunt setate. Așadar, firewall-ul poate bloca traficul de date spre si dinspre rețea, acest lucru putând duce la lipsa de conexiune.
-Așadar, firewall-ul poate bloca traficul de date spre si dinspre rețea, acest lucru putând duce la lipsa de conexiune.
 === Adresă IP configurată greșit ===
 Atunci când o stație vrea să stabilească o conexiune, fie în cadrul rețelei, fie cu o altă stație din exterior, aceasta trebuie
 să aibă o configurație corectă în ceea ce privește adresa IP. Dacă din greșeală unei stații îi este setată o adresă IP care nu
@@ Line 147: / Line 106: @@
 === DNS picat sau greșit ===
-Am observat mai devreme că serverul de DNS are rolul de a asocia adrese IP cu nume pentru identificare mai intuitivă a stațiilor.
-O configurație greșită a acestuia este un indicator al unei probleme. Se poate întâmpla ca ''ping 216.58.201.78'' să funcționeze,
+Am observat mai devreme că serverul de DNS are rolul de a asocia adrese IP cu nume pentru identificare mai intuitivă a stațiilor. O configurație greșită a acestuia este un indicator al unei probleme. Se poate întâmpla ca rularea comenzii
-dar ''ping www.google.com'' să nu funcționeze, caz în care știm că există o problemă cu serverul de DNS.
+<code>
+ping 216.58.201.78
+</code>
+să funcționeze, dar a comenzii
+<code>
+ping www.google.com
+</code>
+să nu funcționeze, caz în care știm că există o problemă cu serverul de DNS.
 ==== Servicii de rețea ====
 === Modelul client-server ===
-În general, orice serviciu de rețea se bazează pe modelul client-server.
-În cea mai simplă definiție, un server este un program capabil să primească cereri de la alte stații din rețea și oferă acestora
-un serviciu.
-Clientul este un program care este capabil să efectueze cereri către un server și care știe să interpreteze răspunsul
+În general, orice serviciu de rețea se bazează pe modelul **client-server**. În cea mai simplă definiție, un server este un program capabil să primească cereri de la alte stații din rețea și oferă acestora un serviciu.
-primit de la acesta.
+Clientul este un program care este capabil să efectueze cereri către un server și care știe să interpreteze răspunsul primit de la acesta.
+Există mai multe tipuri de servicii de rețea, cele mai importante fiind cele enumerate mai jos:
+  * conexiune la distanță: telnet, SSH
+  * transfer de fișiere
+  * e-mail
+  * web
-=== Tipuri de servicii ===
-Există mai multe tipuri de servicii de rețea, cele mai importante fiind cele enumerate mai jos.
 === Conexiune la distanță ===
-=== Telnet ===
-Telnet (TELetype NETwork) este un serviciu de tip client-server. In mod implicit nu există nicio diferență între
+Telnet (//TELetype NETwork//) este un serviciu de tip client-server. In mod implicit nu există nicio diferență între
 resursele disponibile unui utilizator ce rulează un interpretor local și unul ce rulează prin telnet. Pentru a iniția
 o conexiune folosim comanda telnet trebuie să specificăm adresa stației unde dorim să ne conectăm și pe această stație
 trebuie să ruleze un server de telnet.
-=== SSH ===
-SSH (Secure Shell) este un serviciu de acces la distanță securizat. Funcționează similar cu telnet dar, spre deosebire
+SSH (//Secure Shell//) este un serviciu de acces la distanță securizat. Funcționează similar cu telnet dar, spre deosebire
 de acesta, toată comunicația este criptată. Din această cauză este serviciul pe care îl veți folosi cel mai des atunci
 când va trebui să lucrați pe o stație la distanță. Comanda pentru a iniția o conexiune este ''ssh''. Ea primeste un
 argument de forma ''user@host'', unde ''user'' este numele utilizatorului drept care dorim să ne autentificăm și
 ''host'' este adresa stației pe care dorim să ne autentificăm.
-=== Transferul de fișiere securizat ===
-Un serviciu de rețea util pentru orice utilizator este transferul de fișiere. În cadrul unei rețele, există posibilitatea
+Folosind SSH, în cadrul unei rețele, există posibilitatea transmiterii de fișiere între stații în mod securizat. Facem acest lucru folosind utilitarul ''scp'' (//secure copy//). ''scp'' folosește SSH pentru a transfera datele deoarece acesta oferă deja suport pentru autentificare și criptare.
-transmiterii de fișiere între stații folosind utilitarul ''scp''.
-SCP (Secure CoPy) este un utilitar ce permite transferul de fișiere între stațiile din rețea. El folosește ssh pentru
-a transfera datele deoarece acesta oferă deja suport pentru autentificare și criptare. Pentru a putea fi folosit pe
-stația remote trebuie să ruleze un server ssh.
 === Email - Poșta electronică ===
-Email-ul este o metodă de compunere, transmitere și recepție de mesaje online. Pentru livrarea mesajelor se folosește
-un mecanism de adresare care are nevoie de 2 informații:
+Email-ul este o metodă de compunere, transmitere și recepție de mesaje online. Pentru livrarea mesajelor se folosește  un mecanism de adresare care are nevoie de 2 informații:
-- numele din Internet (rezolvat de DNS)
+  - numele din Internet (rezolvat de DNS)
-- numele utilizatorului
+  - numele utilizatorului
 Cel mai important protocol folosit în transmiterea mesajelor electronice este ''SMTP (Simple Mail Transfer Protocol)''.
 Acest protocol permite preluarea mesajelor de la clienți și transmiterea lor către server. Pentru a realiza operațiunea
 inversă, cele mai utilizate protocoale sunt ''IMAP (Internet Message Acces Protocol)'' și ''POP3 (Post Office Protocol
 version 3)''.
 === Serviciul web ===
-World Wide Web (WWW) este probabil cel mai utilizat și cel mai cunoscut serviciu din Internet și este format din
-totalitatea documentelor și informaților de tip ''hipertext'' legate între ele, care pot fi accesate prin
-Internet.
-== Protocolul HTTP ==
+//World Wide Web// (WWW) este probabil cel mai utilizat și cel mai cunoscut serviciu din Internet și este format din totalitatea documentelor și informaților de tip ''hipertext'' legate între ele, care pot fi accesate prin Internet.
-Hypertext Transfer Protocol (HTTP) este cel mai utilizat protocol pentru accesarea informațiilor și date
-pe Internet. La fel ca toate celelalte servicii de rețea, el se bazează pe modelul client-server, în care clientul
-este navigatorul care face o cerere către un server și așteaptă în schimb pagina (resursa) cerută.
-== Protocolul HTTPS ==
+//Hypertext Transfer Protocol// (HTTP), protocolul folosit de web este cel mai utilizat protocol pentru accesarea informațiilor și date pe Internet. La fel ca toate celelalte servicii de rețea, el se bazează pe modelul client-server, în care clientul
-Secure Hyper Text Transfer Protocol (HTTPS) nu este decât o îmbunătățire a protocolului HTTP, prin care datele
+este navigatorul (browser-ul) care face o cerere către un server și așteaptă în schimb pagina (resursa) cerută.
-transmise sunt criptate, astfel conexiunea la server este sigură. Să ne gândim la plățile online pe care le efectuăm
-cu toții tot mai des. Întotdeauna vrem ca datele noastre să nu fie expuse altor persoane în afara companiei către care
-efectuăm plata, deci cu siguranță vrem ca acele website-uri să folosească protocolul HTTPS în defavoarea HTTP.
-== Browser web ==
+//Secure Hyper Text Transfer Protocol// (HTTPS) este o îmbunătățire a protocolului HTTP, prin care datele transmise sunt criptate, astfel conexiunea la server este sigură. Să ne gândim la plățile online pe care le efectuăm cu toții tot mai des. Întotdeauna vrem ca datele noastre să nu fie expuse altor persoane în afara companiei către care efectuăm plata, deci cu siguranță vrem ca acele website-uri să folosească protocolul HTTPS în defavoarea HTTP.
-Un navigator web (sau browser) este un program care ne permite să accesăm pagini din WWW. Majoritatea browserelor
-existente în ziua de azi vin cu funcții utile pentru utilizator cum ar fi posibilitatea instalării unui ad-blocker,
+Un navigator web (sau //browser//) este clientul web, un program care ne permite să accesăm pagini din WWW. Majoritatea browserelor existente în ziua de azi vin cu funcții utile pentru utilizator cum ar fi posibilitatea instalării unui ad-blocker,
-păstrarea istoricului de navigări sau gestionare de bookmark-uri. De asemenea, majoritatea browserelor au adus îmbunătățiri
+păstrarea istoricului de navigări sau gestionare de bookmark-uri.
-în ceea ce privește performanța, și când vorbim de performanță ne referim în special la cantitatea de trafic de date
-utilizat. Majoritatea browserelor folosind un sistem de ''cache'' care devine util atunci când încărcam foarte des
-o pagină web. La prima încărcare se va face o cerere
-către server, iar după pagina respectivă va fi cache-uită. La o doua încărcare vom observa că pagina se va incărca mult
-mai rapid datorită "scutirii" pasului de cerere la server.
 Cele mai utilizate navigatoare din lume sunt ''Google Chrome'', ''Mozilla Firefox'', ''Safari'', ''Microsoft Internet
 Explorer'' și ''Microsoft Edge''.
-=== Accesul web în linia de comandă ===
+== Accesul web în linia de comandă ==
-== Utilitarul wget ==
-Acest utilitar ofera suport pentru a descărca pagini și fișiere folosind două protocoale foarte comune, HTTP
+Pentru automatizare sau pentru conveniență putem folosim utilitare web în linia de comandă: ''wget'' și ''curl''.
-(HyperText Transfer Protocol) și FTP (File Transfer Protocol). Comanda pentru a-l folosi este wget, căreia îi
-vom transmite ca argument URL-ul (Universal Resource Locator) resursei pe care dorim să o descărcăm.
+''wget'' oferă suport pentru a descărca pagini și fișiere folosind două protocoale foarte comune, HTTP (//HyperText Transfer Protocol//) și FTP (//File Transfer Protocol//). Comanda primește ca argument URL-ul (//Uniform Resource Locator//) resursei pe care dorim să o descărcăm.
-== Utilitarul curl ==
-Asemănător cu ''wget'', utilitarul ''curl'' permite descărcarea de fișiere și pagini. Un avantaj major al
+Asemănător cu ''wget'', utilitarul ''curl'' permite descărcarea de fișiere și pagini. Un avantaj al utilitarului ''curl'' este faptul că acesta oferă suport mult mai multe protocoale decât ''wget''. Prezintă totuși și un dezavantaj față de ''wget'', și anume faptul că nu permite descărcarea recursivă a mai multor resurse din ierarhia accesibilă prin URL.
-utilitarului ''curl'' este faptul că acesta suportă mult mai multe protocoale decât ''wget''. Prezintă totuși și
-un dezavantaj față de ''wget'', și anume faptul că nu permite descărcarea recursivă.

Rețelistică și Internet

uso/laboratoare/new/08-net/concepts.1542736465.txt.gz · Last modified: 2018/11/20 19:54 by razvan.deaconescu

Show page Old revisions

Media Manager Back to top