Așa cum am discutat în laboratorul trecut, în mediul Linux folosim adesea linia de comandă și scurtături de taste pentru a naviga în/între aplicații.
Pentru a deschide o aplicație grafică în Linux putem folosi butoanele și meniurile puse la dispoziție de mediul grafic sau putem folosi combinația de taste Alt+F2
. Cu această combinație de taste se deschide un prompt în care tastăm numele aplicației pe care o vrem deschisă.
Apăsați combinația de taste Alt+F2
și apoi tastați la prompt șirul gedit
și apoi apăsați tasta Enter
. Vi se deschide editorul gedit
cu care puteți crea și modifica fișiere. Puteți închide fereastra aplicației grafice folosind combinația de taste Alt+F4
.
Alt+F2
este similară combinației de taste Windows+r
din Windows sau Command+Space
din macOS.
[1a] Porniți în mod similar browser-ul web Firefox
tastând la prompt șirul firefox
.
În anumite aplicații grafice precum browserele, putem deschide tab-uri (subferestre). Pentru aceasta, folosiți în Firefox
combinația de taste Ctrl+t
. Pentru a închide un tab de browser folosiți combinația de taste Ctrl+w
. Atunci când aveți deschise mai multe tab-uri navigați între ele, respectiv, cu Alt+1
, Alt+2
, Alt+3
etc. Pentru a accesa din taste bara de adrese unde să tastați adresa unui site, folosiți combinația de taste Ctrl+l
.
[1b] Deschideți 3 tab-uri în Firefox
cu care accesați trei site-uri diferite la alegere. Apoi închideți primul și al treilea tab. Apoi închideți toată aplicația.
[1c] Deschideți o aplicație de tip terminal. Șirul de tastat la prompt este gnome-terminal
. Apoi deschideți încă 2 tab-uri noi (pentru un total de 3) în terminal și navigați între ele. Apoi închideți-le pe rând.
Ctrl+Shift+t
. Pentru navigare, folosiți aceleași opțiuni ca în cazul Firefox
. Pentru închiderea unui terminal folosiți combinația de taste Ctrl+d
.
[1d] Deschideți Firefox
cu 3 tab-uri într-un workspace. Deschideți un terminal cu 3 tab-uri în alt workspace. Deschideți o aplicație gedit
cu tab-uri în alt workspace. Apoi navigați între workspace-uri. Apoi aduceți aplicația terminal și aplicația gedit
în același workspace cu Firefox
.
Atunci când folosim terminalul, dorim adesea să căutăm comenzi pe care le-am folosit anterior. Pentru aceasta, în terminal, folosim combinația de taste Ctrl+r
. În acel moment se schimbă prompt-ul și se cere introducerea unui șir de caractere. Acel șir este căutat în comenzile anterioare și sunt identificate. Funcționalitatea poartă numele de reverse history search.
[1e] Folosind Ctrl+r
căutați în istoricul de comenzi ale shell-ului comenzi care conțineau șirul man
(de la manual). După prima comandă găsită în istorie, dacă apăsați Ctrl+r
din nou vă va găsi următoarea comandă, și tot așa.
Adesea, în mediul din linia de comandă, dorim să vedem conținut de fișiere. Pentru aceasta folosim comanda cat
urmată de numele fișierului.
Tastați la promptul unui terminal comanda
cat /etc/passwd
și apăsați Enter
. Ca urmare a tastării comenzii, ni se afișează pe ecran conținutul fișierului /etc/passwd
.
Shift+PgUp
, respectiv Shift+PgDn
.
[2a] Afișați conținutul fișierului /etc/hosts
și navigați în sus sau în jos în afișarea terminalului.
O altă formă de vizualizare a unui fișier este cu ajutorul comenzii less
. Urmată de numele unui fișier putem vedea și parcurge fișierul.
Tastați la promtpul unui terminal comanda
less /etc/hosts
și apăsați Enter
. Ca urmare a tastării comenzii ni se afișează pe ecran conținutul fișierului /etc/hosts
.
Puteți naviga în acest fișier folosind săgețile și alte taste de navigare. Pentru a ieși din ecranul de afișare folosiți tasta q
.
Dacă dorim să scriem un fișier avem nevoie de un editor. Putem folosi Gedit
sau putem folosi Vim
. Haideți să folosim Vim
, pentru a ne acomoda. Tastați comanda:
vim msg.txt
și apăsați Enter
. Vă apare ecranul editorului Vim
. Acum urmați pașii:
i
ca să intrați în modul insert
de introducere de conținut. Observați că apare în colțul din stânga jos mesajul INSERT
.ana are mere
.Esc
pentru a părăsi modul insert
. Observați că dispare din colțul stânga jos mesajul INSERT
.:w<Enter>
. Aceasta este comanda de salvare a fișierului.:q<Enter>
. Aceasta este comanda de ieșire.
Acum ați scris textul ana are mere
în fișierul msg.txt
.
Vim
este dificil de folosit la început. Dacă pe parcursul folosirii editorului Vim
întâmpinați probleme, folosiți tasta Esc
pentru a vă asigura că nu sunteți în modul insert
și apoi apăsați tastele :q!<Enter>
. Folosiți, eventual, de mai multe ori Esc
și :q!<Enter>
și veți reuși să ieșiți din editor.
[2b] Folosiți, pe rând, comanda cat
și comanda less
pentru a afișa conținutul fișierului msg.txt
.
[2c] Folosiți Vim
pentru a crea fișierul quote.txt
cu mesajul Go ahead, make my day!
. Apoi folosiți, pe rând, comanda cat
și comanda less
pentru a afișa conținutul fișierului quote.txt
.
Contul privilegiat (root
) este folosit în Linux pentru a realiza acțiuni privilegiate. De exemplu, nu putem vedea conținutul fișierului /etc/sudoers
decât ca root
. Astfel, dacă rulăm comanda
cat /etc/sudoers
vom primi mesajul
cat: /etc/sudoers: Permission denied
pentru că nu avem permisiuni.
Pentru a rula ca utilizatorul root
, prefixăm comanda de mai sus cu altă comandă, anume sudo
. Comanda sudo
rulează comanda de după ea cu permisiuni de root
. Astfel, comanda de mai jos va reuși și va afișa conținutul fișierului /etc/sudoers
:
sudo cat /etc/sudoers
Dacă este cazul, la promptul de parolă cerut veți introduce parola utilizatorului student
, care este tot student
.
Dacă vrem să obținem un prompt în care orice comandă rulează ca root vom folosi comanda
sudo su
Ca urmare a rulării comenzii sudo su
vom avea acum un prompt nou, numit prompt de root, identificabil prin faptul că acum promptul se închide în simbolul #
(diez) în loc de $
(dollar).
Pentru a reveni înapoi la utilizatorul student vom folosi comanda exit
.
[3a] Deschideți un terminal cu 4 tab-uri. În două tab-uri obțineți prompt de root
; în unul din aceste două tab-uri afișați fișierul /etc/sudoers
iar în celălalt fișierul /etc/shadow
.
Acum o să lucrăm la partea cea mai vizibilă dintr-un sistem de operare: sistemul de fișiere. Adică vom crea, șterge, modifica și afișa fișiere, directoare, link-uri. Să începem!