This shows you the differences between two versions of the page.
programare-ca:laboratoare:lab11 [2012/12/11 22:44] mihaela.vasile [Exerciţii de Laborator] |
— (current) | ||
---|---|---|---|
Line 1: | Line 1: | ||
- | ===== Laboratorul 11. Operatii cu fişiere. Aplicaţii folosind fişiere. ===== | ||
- | **Responsabil:** | ||
- | * [[mihaela.vasile@gmail.com|Mihaela Vasile]] | ||
- | |||
- | ==== Obiective ==== | ||
- | |||
- | În urma parcurgerii acestui laborator studentul va fi capabil să: | ||
- | * lucreze cu fişiere text (deschidere, închidere, citire, scriere) | ||
- | * înteleaga un fişier binar şi să lucreze cu el; | ||
- | * să se poziţioneze in interiorul unui fişier; | ||
- | * poată determina poziţia în cadrul unui fişier; | ||
- | * înteleagă diferen0ţa între organizarea internă a fişierelor pe sistemele de operare Linux şi Windows. | ||
- | |||
- | ==== Noţiuni teoretice ==== | ||
- | |||
- | === Introducere === | ||
- | |||
- | Un fişier este o structură dinamică, situată în memoria secundară (pe disk-uri). Limbajul C permite operarea cu fişiere: | ||
- | * de tip text - un astfel de fişier conţine o succesiune de linii, separate prin NL ('\n') | ||
- | * de tip binar - un astfel de fişier conţine o succesiune de octeti, fără nici o structură. | ||
- | |||
- | Prelucrarea unui fişier presupune asocierea acestuia cu un canal de I/E (numit flux sau stream). Există trei canale predefinite, care se deschid automat la lansarea unui program: | ||
- | * stdin - fişier de intrare, text, este intrarea standard - tastatura | ||
- | * stdout - fişier de iesire, text, este ieşirea standard - ecranul monitorului. | ||
- | * stderr – fişier de iesire, text, este ieşirea standard unde sunt scris mesajele de eroare - ecran. | ||
- | |||
- | Pentru a prelucra un fişier, trebuie parcurse următoarele etape: | ||
- | * se defineşte o variabilă de tip FILE * pentru accesarea fişierului; FILE * este un tip structură definit în stdio.h, care conţine informaţii referitoare la fişier şi la tamponul de transfer de date între memoria centrală şi fişier (adresa, lungimea tamponului, modul de utilizare a fişierului, indicator de sfârsit, de poziţie în fişier) | ||
- | * se deschide fişierul pentru un anumit mod de acces, folosind funcţia de bibliotecă fopen, care realizează şi asocierea între variabila fişier şi numele extern al fişierului | ||
- | * se prelucrează fişierul în citire/scriere cu funcţiile specifice | ||
- | * se inchide fişierul folosind funcţia de bibliotecă fclose. | ||
- | |||
- | Mai jos se prezintă restul funcţiilor de prelucrare a fişierelor: | ||
- | |||
- | <code c> | ||
- | FILE *fopen(const char *nume_fis, const char *mod); | ||
- | </code> | ||
- | |||
- | deschide fişierul cu numele dat pentru acces de tip mod. | ||
- | |||
- | Returnează pointer la fişier sau NULL dacă fişierul nu poate fi deschis; valoarea returnată este memorată în variabila fişier, care a fost declarată pentru accesarea lui. | ||
- | |||
- | Modul de deschidere poate fi: | ||
- | * "r" - readonly , este permisă doar citirea dintr-un fişier existent | ||
- | * "w" - write, crează un nou fişier, sau dacă există deja, distruge vechiul continut | ||
- | * "a" - append, deschide pentru scriere un fişier existent ( scrierea se va face în continuarea | ||
- | informaţiei deja existente în fişier, deci pointerul de acces se plasează la sfârşitul fişierului ) | ||
- | * "+" - permite scrierea şi citirea - actualizare (ex: "r+", "w+", "a+"). O citire nu poate fi direct urmată | ||
- | de o scriere şi reciproc. Întâi trebuie repoziţionat cursorul de acces printr-un apel la fseek. | ||
- | |||
- | * "b" - specifică fişier de tip binar | ||
- | * "t" - specifică fişier de tip text (implicit), la care se face automat conversia CR-LF("\n\f") în sau din CR ('\n'). | ||
- | |||
- | <code c> | ||
- | int fclose(FILE *fp); | ||
- | </code> | ||
- | |||
- | închide fişierul şi eliberează zona tampon; returnează 0 la succes, EOF la eroare | ||
- | |||
- | <code c> | ||
- | int fseek(FILE *fp, long offset, int whence); | ||
- | </code> | ||
- | |||
- | repoziţionează pointerul asociat unui fişier . Offset - numărul de octeţi între poziţia dată de whence şi noua poziţie. | ||
- | |||
- | whence - are una din cele trei valori posibile: | ||
- | * SEEK_SET = 0 - Căutarea se face de la începutul fişierului | ||
- | * SEEK_CUR = 1 - Căutare din poziţia curentă | ||
- | * SEEK_END = 2 - Căutare de la sfârşitul fişierului | ||
- | |||
- | <code c> | ||
- | long ftell(FILE* fp); | ||
- | </code> | ||
- | |||
- | întoarce poziţia curentă în cadrul lui fp | ||
- | |||
- | <code c> | ||
- | int fgetpos(FILE* fp, fpos_t* ptr); | ||
- | </code> | ||
- | |||
- | această funcţie memorează în variabila fptr poziţia curentă în cadrul fişierului fp (ptr va putea fi folosit ulterior cu funcţia fsetpos). | ||
- | |||
- | <code c> | ||
- | int fsetpos(FILE* fp, const fpos_t* ptr); | ||
- | </code> | ||
- | această funcţie setează poziţia curentă în fişierul fp la valoarea ptr, obţinută anterior prin funcţia fgetpos. | ||
- | |||
- | <code c> | ||
- | int feof(FILE *fis); | ||
- | </code> | ||
- | |||
- | returnează 0 dacă nu s-a detectat sfârşit de fişier la ultima operaţie de citire, respectiv o valoare nenulă (adevărată) pentru sfârşit de fişier. | ||
- | |||
- | <code c> | ||
- | FILE* freopen(const char* filename, const char* mode, FILE* fp); | ||
- | </code> | ||
- | se închide fişierul fp, se deschide fişierul cu numele filename în modul mode şi acesta se asociază la fp; se întoarce fp sau NULL în caz de eroare. | ||
- | |||
- | <code c> | ||
- | int fflush(FILE* fp); | ||
- | </code> | ||
- | |||
- | Această funcţie se utilizează pentru fişierele deschise pentru scriere şi are ca efect scrierea în fişier a datelor din bufferul asociat acestuia, care înca nu au fost puse în fişier. | ||
- | |||
- | === Citirea şi scrierea în/din fişiere === | ||
- | |||
- | Citirea/scrierea în fişiere se poate face în doua moduri (în functie de tipul fişierului): în mod text sau în mod binar. Principalele diferenţe dintre cele doua moduri sunt: | ||
- | * în modul text, la sfarsitul fişierului se pune un caracter suplimentar, care indica sfârşitul de fişier. În DOS şi Windows se utilizeaza caracterul cu codul ASCII 26 (Ctrl-Z), iar în Unix se utilizează caracterul cu codul ASCII 4. Dacă citim un fişier în mod text, citirea se va opri la intâlnirea acestui caracter, chiar dacă mai există şi alte caractere după el. În modul binar nu există caracter de sfârşit de fişier (mai precis, caracterul cu codul 26, respectiv 4, este tratat la fel ca şi celelalte caractere). | ||
- | * în DOS şi Windows, în modul text, sfârşitul de linie este reprezentat prin două caractere, CR (Carriage Return, cod ASCII 13) şi LF (Line Feed, cod ASCII 10). Atunci când în modul text scriem un caracter '\n' (LF) în fişier, acesta va fi convertit într-o secventă de 2 caractere CR şi LF. Când citim în mod text dintr-un fişier, secvenţa CR, LF este convertită într-un '\n' (LF). În Unix, sfârşitul de linie este reprezentat doar prin caracterul LF. În mod binar, atât în DOS-Windows cât şi în Unix, sfârşitul de linie este reprezentat doar prin caracterul LF. | ||
- | |||
- | Modul binar se utilizează de obicei pentru a scrie în fişier datele exact aşa cum sunt reprezentate în memorie (cu functiile fread, fwrite) - de exemplu pentru un număr intreg se va scrie reprezentarea internă a acestuia, pe 2 sau pe 4 octeti. | ||
- | |||
- | Modul text este utilizat mai ales pentru scrierea cu format (cu funcţiile fprintf, fscanf) - în cazul acesta pentru un număr întreg se vor scrie caracterele ASCII utilizate pentru a reprezenta cifrele acestuia (adică un şir de caractere cum ar fi "1" sau "542"). | ||
- | |||
- | === Citire/scriere cu format === | ||
- | |||
- | <code c> | ||
- | int fprintf(FILE* fp, const char *format, ...); | ||
- | int fscanf(FILE* fp, const char *format, ...); | ||
- | </code> | ||
- | |||
- | Funcţiile sunt utilizate pentru citire/scriere în mod text şi sunt asemănătoare cu printf/scanf (diferenţa fiind că trebuie dat pointerul la fişier ca prim parametru). | ||
- | |||
- | === Citire/scriere la nivel de caracter === | ||
- | |||
- | <code c> | ||
- | int fgetc(FILE* fp); // întoarce următorul caracter din fişier, EOF la sfârşit de fişier | ||
- | </code> | ||
- | |||
- | <code c> | ||
- | char *fgets(char* s, int n, FILE* fp); // întoarce următoarele n caractere de la pointer sau pâna la sfârşitul de linie | ||
- | </code> | ||
- | |||
- | <code c> | ||
- | int fputc(int c, FILE* fp); //pune caracterul c in fişier | ||
- | </code> | ||
- | |||
- | <code c> | ||
- | int ungetc(int c, FILE* fp); // pune c în bufferul asociat lui fp (c va fi următorul caracter citit din fp) | ||
- | </code> | ||
- | |||
- | === Citire/scriere fără conversie === | ||
- | |||
- | <code c> | ||
- | size_t fread(void* ptr, size_t size, size_t nrec, FILE* fp); | ||
- | size_t fwrite(const void* ptr, size_t size, size_t nrec, FILE* fp); | ||
- | </code> | ||
- | Cu aceste funcţii lucrăm cand deschidem fişierul în mod binar; citirea/scrierea se face fără nici un fel de conversie sau interpretare. Se lucrează cu "înregistrări", adică zone compacte de memorie: funcţia fread citeşte nrec înregistrări începănd de la poziţia curentă din fişierul fp, o înregistrare având dimensiunea size. Acestea sunt depuse în tabloul ptr. "Înregistrările" pot fi asociate cu structurile din C - adică în mod uzual, tabloul ptr este un tablou de structuri (dar în loc de structuri putem avea şi tipuri simple de date). | ||
- | |||
- | |||
- | ==== Referinţe ==== | ||
- | |||
- | ==== Exerciţii de Laborator ==== | ||
- | |||
- | - [2p] Ştergeţi toate apariţiile unui cuvânt dintr-un fişier text. Numele fișierului și cuvântul care se şterge se citesc de la tastatură. Programul vostru trebuie să suprascrie fișierul inițial. | ||
- | - Rezolvaţi următoarele cerinţe: | ||
- | - [2p] Să se scrie un program pentru crearea unui fişier binar, având articole structuri cu următoarele câmpuri:<code> | ||
- | nume depunător | ||
- | şir de maxim 30 de caractere | ||
- | data depunerii | ||
- | o structură având câmpurile întregi: zi,lună,an | ||
- | suma depusă | ||
- | o valoare reala. | ||
- | Observaţie: Articolele sunt grupate pe zile in ordine cronologică. | ||
- | Datele se introduc de la consolă, fiecare pe 3 linii. | ||
- | </code> | ||
- | - [1p] Citiţi din fişierul creat la punctul a şi afişati rezultatele intr-un fişier text, a cărui denumire se va citi de la tastatură. |