Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
idp:laboratoare:03 [2021/03/16 14:19] radu.ciobanu [Play with Docker] |
idp:laboratoare:03 [2023/04/10 20:40] (current) radu.ciobanu |
||
|---|---|---|---|
| Line 1: | Line 1: | ||
| - | ===== Laboratorul 03 - Docker Swarm ===== | + | ===== Laboratorul 03 - Persistență în Docker Swarm și Kong ===== |
| - | ==== Introducere ==== | + | <note tip>Exemplele din acest laborator se găsesc pe [[https://gitlab.com/mobylab-idp/laborator3|repository-ul materiei]].</note> |
| - | În acest laborator, vom face tranziția de la Docker Compose la Docker Swarm, **//orchestratorul de servicii//** oferit de Docker. Acesta are rolul de a gestiona servicii de Docker pe una sau mai multe mașini într-o rețea (într-un cluster) de mașini fizice și/sau virtuale. Spre deosebire de Docker Compose, care rulează containere pe o singură gazdă, Docker Swarm rulează //**servicii**// între mai multe gazde. La fel ca și Compose, Docker Swarm folosește fișiere de configurare YAML. | + | ==== Persistență în Docker Swarm ==== |
| - | ==== Arhitectura Docker Swarm ==== | + | În contextul Docker Swarm, nu mai există o singură gazdă, ci multiple noduri conectate în rețea. Acest lucru face ca folosirea volumelor locale să nu fie recomandată, deoarce orchestrarea unui task pe un nod care nu are volumul cerut de container va rezulta în respingerea acelui task. |
| - | Docker Swarm se bazează pe algoritmul distribuit **//Raft//**, cu ajutorul căruia se menține consistentă starea internă a întregului cluster. În plus, traficul dintre nodurile din Swarm este criptat de către Raft. În imaginea de mai jos (preluată din [[https://docs.docker.com/engine/swarm/how-swarm-mode-works/nodes/|documentația oficială]], se poate observa arhitectura unui cluster Docker Swarm. | + | Există două posibilități principale de rezolvare a acestei probleme. Prima variantă presupune constrângerea unor servicii astfel încât să ruleze doar pe noduri manager, astfel: |
| - | {{:idp:laboratoare:swarm-diagram.png?600|}} | + | <code yaml> |
| + | services: | ||
| + | example: | ||
| + | deploy: | ||
| + | placement: | ||
| + | constraints: [node.role == manager] | ||
| + | </code> | ||
| - | Mașinile gazdă care fac parte dintr-un Swarm se numesc **//noduri//** și pot avea două roluri: | + | Această practică este utilă doar atunci când există un singur nod manager și astfel suntem siguri că taskurile ale căror containere au nevoie de volumele definite în configurație vor rula doar pe managerul unde exista volumele. |
| - | * manager - rol administrativ și functional; menține consistența clusterului, lansează în execuție servicii, expune endpointuri de rețea | + | |
| - | * worker - rol funcțional; execută serviciile. | + | |
| - | Dintre toate nodurile manager, un singur nod este **//leader//**, care are rolul de a crea task-uri și de a face logging. Task-urile sunt distribuite apoi nodurilor manager. | + | În cazul în care există mai multe noduri manager și dorim, de exemplu, să rulăm o bază de date într-un serviciu, dacă aceasta va fi orchestrată să ruleze pe alt nod față de cel pe care a fost prima oară orchestrată, nu va mai avea acces la volumul unde a stocat date inițial. În acest caz, va crea un volum nou pe noul nod, ajungându-se astfel la inconsistență. |
| - | <note important>Întotdeauna trebuie să existe un nod leader.</note> | + | Cea de-a doua variantă pentru a rezolva problema descrisă mai sus este configurarea volumelor astfel încât să folosească un sistem de stocare extern (cum ar fi NFS, GlusterFS, Samba, Amazon S3, etc.). |
| - | <note tip>Deoarece toleranța este de (N - 1) / 2 noduri manager picate, este indicat să avem un număr impar de noduri și un număr impar de manageri. Docker recomanda 3, 5 sau 7 manageri.</note> | + | <note important>Din păcate, infrastructura de Play with Docker nu permite realizarea unui demo practic care să ilustreze folosirea volumelor cu stocare externă, având limitări la nivel de comunicație inter-mașini. Totuși, dacă aveți acces la un cluster de mașini Docker, vă recomandăm să încercați să vă configurați o stivă de servicii care folosește volume cu stocare externă.</note> |
| - | ==== Crearea unui Docker Swarm ==== | + | === NFS === |
| - | Odată ce avem un cluster de mașini pe care rulează Docker, ne putem inițializa un Docker Swarm. Astfel, putem rula următoarea comandă pe nodul care va fi leader (opțiunea //**--advertise-addr**// este necesară atunci când nodul are mai multe interfețe de rețea și trebuie specificat pe care din ele se face advertising): | + | Cea mai facilă metodă de a adăuga stocare externă în Docker este prin intermediul NFS (Network File System). Pentru aceasta, este în primul rând nevoie de existența unui server NFS, care poate fi rulat fie nativ (pe una din mașinile din cluster-ul Docker sau undeva în exterior), fie prin intermediul unui container Docker. Există multiple soluții de rulare a unui server NFS folosind Docker, însă noi vă recomandăm [[https://hub.docker.com/r/itsthenetwork/nfs-server-alpine/|această soluție populară]] bazată pe Alpine Linux. |
| - | <code bash> | + | Soluția de mai sus reprezintă un container care rulează în mod privilegiat, având acces la resursele gazdei. Înainte să rulați containerul, trebuie să vă creați un director ce va fi partajat în rețea prin intermediul NFS. |
| - | $ docker swarm init --advertise-addr 192.168.99.100 | + | |
| - | Swarm initialized: current node (qtyx0t5z275wp46wibcznx8g5) is now a manager. | + | <note important>Directorul partajat trebuie să nu fie de tipul OverlayFS.</note> |
| - | To add a worker to this swarm, run the following command: | + | |
| - | docker swarm join --token SWMTKN-1-4hd41nyin8kn1wx4bscnnt3e98xtlvyxw578qwxijw65jp1a3q-32rl6525xriofd5xmv0c1k5vj 192.168.99.100:2377 | + | |
| - | To add a manager to this swarm, run 'docker swarm join-token manager' and follow the instructions. | + | |
| - | </code> | + | |
| - | <note tip>Așa cum se poate observa, comanda de mai sus generează alte două comenzi pe care le putem folosi pentru a introduce alte noduri în cluster, atât ca worker, cât și ca manager.</note> | + | <note tip>Pentru a vedea sistemul de fișiere, se poate executa comanda ''%%df -Th%%'' (pe Linux).</note> |
| - | Putem verifica dacă swarm-ul a fost creat cu succes dând comanda de mai jos pe una din mașinile din cluster (unde avem două noduri numite //**node1**// și //**node2**//, primul din ele fiind leader, iar al doilea worker): | + | Dupa ce s-a creat directorul ce va reține datele partajate în rețea, se execută comanda de mai jos pentru pornirea serverului de NFS și exportul directorului partajat: |
| <code bash> | <code bash> | ||
| - | $ docker node ls | + | $ docker run -d --name nfs --privileged -v /cale/director/partajat:/nfsshare \ |
| + | -e SHARED_DIRECTORY=/nfsshare itsthenetwork/nfs-server-alpine:latest | ||
| + | </code> | ||
| - | ID HOSTNAME STATUS AVAILABILITY MANAGER STATUS | + | În comanda de mai sus, directorul pe care dorim să-l partajăm se află la calea //**/cale/director/partajat**//, fiind mapat pe serverul NFS la calea //**/nfsshare**//. Odată ce serverul NFS a fost pornit, se pot crea volume peste NFS în mai multe moduri. O variantă este crearea de volume prin intermediul API-ului din linia de comandă. Astfel, dacă se dorește crearea unui volum numit //**mynfsvol**//, care apoi poate fi atașat la alte containere sau servicii, se poate executa următoarea comandă: |
| - | qtyx0t5z275wp46wibcznx8g5 * node1 Ready Active Leader | + | |
| - | 0xbb9al1kuvn0jcapxiqni29z node2 Ready Active | + | <code bash> |
| + | $ docker volume create --driver local --opt type=nfs --opt o=nfsvers=3,addr=192.168.99.1,rw \ | ||
| + | --opt device=:/nfsshare mynfsvol | ||
| </code> | </code> | ||
| - | ==== Servicii și stive de servicii Docker ==== | + | În comanda de mai sus, IP-ul serverului NFS este 192.168.99.1 și se folosește versiunea 3 de NFS. Se poate inspecta volumul nou-creat pentru a se observa caracteristicile sale: |
| - | Atunci când vorbim de deployment-ul unei aplicații în Docker Swarm, trecem de la noțiune de container la noțiunea de serviciu. Un serviciu Docker reprezintă o colecție de task-uri (unul sau mai multe), iar un task reprezintă un container. Așadar, un serviciu este format din unul sau mai multe containere identice. Serviciul controlează ciclul de viață al containerelor, încercând întotdeauna să mențină starea containerelor oferite în configurație. Cu alte cuvinte, un serviciu reprezintă un set de containere cu //**orchestrare**//. | + | <code bash> |
| + | $ docker volume inspect mynfsvol | ||
| + | [ | ||
| + | { | ||
| + | "CreatedAt": "2021-03-31T17:26:11Z", | ||
| + | "Driver": "local", | ||
| + | "Labels": {}, | ||
| + | "Mountpoint": "/mnt/sda1/var/lib/docker/volumes/mynfsvol/_data", | ||
| + | "Name": "mynfsvol", | ||
| + | "Options": { | ||
| + | "device": ":/nfsshare", | ||
| + | "o": "nfsvers=3,addr=192.168.99.1,rw", | ||
| + | "type": "nfs" | ||
| + | }, | ||
| + | "Scope": "local" | ||
| + | } | ||
| + | ] | ||
| + | </code> | ||
| - | Mai departe, o stivă de servicii reprezintă mai multe astfel de servicii grupate în același spațiu de nume. Putem vizualiza o stivă de servicii ca fiind o aplicație Docker formată din mai multe servicii. Cel mai facil mod de a defini o stivă de servicii este prin intermediul unui fișier Docker Compose, așa cum am văzut în [[idp:laboratoare:02|laboratorul 2]]. Comportamentul serviciilor dintr-o stivă este similar cu cel al containerelor din Docker Compose, doar că politica de denumire este diferită. | + | Un astfel de volum extern poate fi dat ca parametru la pornirea unui container din linia de comandă, astfel: |
| - | <note tip>Orice entitate creată într-o stivă (serviciu, volum, rețea, secret) va fi prefixată de **//NUME-STIVA_//**.</note> | + | <code bash> |
| + | $ docker run -v mynfsvol:/test -it alpine | ||
| + | </code> | ||
| - | Docker Swarm are acces la o colecție nouă de opțiuni în cadrul fișierului YML de Compose, ce vor fi trecute în proprietatea [[https://docs.docker.com/compose/compose-file/compose-file-v3/#deploy|deploy]] a unui serviciu. Imaginea de mai jos prezintă un fragment de fișier Docker Compose unde se exemplifică o parte din aceste opțiuni noi: | + | În comanda de mai sus, se mapează volumul NFS la calea //**/test**// din interiorul containerului. Acest lucru se poate face simultan pe mai multe containere de pe mașini diferite, toate având aceeași mapare și deci acces la aceleași fișiere. |
| + | |||
| + | Putem folosi un volum creat în linia de comandă chiar într-un fișier de Docker Compose, fie la rularea locală, fie la rularea folosind Docker Swarm. Pentru acest lucru, este nevoie de câteva modificări în configurația volumelor din cadrul fișierelor YAML. Ca exemplu, presupunem că avem un serviciu de bază de date care are nevoie de volume pentru scriptul de configurație și pentru persistența datelor (pe modelul temelor de casă din laboratoarele precedente): | ||
| <code yaml> | <code yaml> | ||
| - | [...] | ||
| services: | services: | ||
| - | web: | + | db: |
| - | image: myimage | + | image: postgres:12 |
| - | deploy: | + | volumes: |
| - | replicas: 4 | + | - db-data-nfs:/var/lib/postgresql/data |
| - | resources: | + | - db-config-nfs:/docker-entrypoint-initdb.d |
| - | limits: | + | |
| - | cpus: "0.2" | + | volumes: |
| - | memory: 50M | + | db-data-nfs: |
| - | restart_policy: | + | external: true |
| - | condition: on-failure | + | db-config-nfs: |
| - | [...] | + | external: true |
| </code> | </code> | ||
| - | În fragmentul de fișier YAML de mai sus, se rulează un serviciu numit //**web**// care are patru copii. Astfel, vor exista patru containere diferite care rulează imaginea //**myimage**//, oricare din ele putând răspunde la cereri pentru serviciul //**web**//, în funcție de încărcare. De asemenea, fiecare instanță este limitată la 20% CPU (pe toate core-urile) și 50 MB de RAM. Nu în ultimul rând, un container al serviciului //**web**// se restartează imediat ce întâlnește o eroare (scopul final fiind ca, la orice moment de timp, să existe 4 copii ale containerului în rețea). | + | În exemplul de mai sus, se presupune că volumele //**db-data-nfs**// și //**db-config-nfs**// au fost create în prealabil folosind comenzile prezentate anterior. Este totuși posibil să se creeze volumele direct în fișierul Docker Compose, așa cum s-a prezentat și în laboratoarele precedente. În acest caz, volumele nu vor mai fi declarate ca fiind externe, ci trebuie configurate pentru a funcționa peste NFS, astfel: |
| - | === Rețele Swarm === | + | <code yaml> |
| + | volumes: | ||
| + | db-data-nfs: | ||
| + | driver: local | ||
| + | driver_opts: | ||
| + | type: nfs | ||
| + | o: "nfsvers=3,addr=192.168.99.1,nolock,soft,rw" | ||
| + | device: :/database/data | ||
| + | db-config-nfs: | ||
| + | driver: local | ||
| + | driver_opts: | ||
| + | type: nfs | ||
| + | o: "nfsvers=3,addr=192.168.99.1,nolock,soft,rw" | ||
| + | device: :/database/config | ||
| + | </code> | ||
| - | Spre deosebire de Docker clasic și Compose, rețelele create în Swarm nu mai sunt de tip bridge, ci de tip **//overlay//**. O rețea de tip overlay este o rețea care se întinde peste toate nodurile dintr-un swarm. Din acest motiv, porturile publice expuse vor fi unice per rețea. Așadar, nu pot fi expuse două porturi 3000 din două servicii diferite care se conectează la aceeași rețea overlay. | + | În exemplul de mai sus, s-a folosit același IP pentru serverul NFS (192.168.99.1), iar directoarele //**/database/data**// și //**/database/config**// trebuie să existe //**în interiorul**// directorului partajat de gazda containerului de server NFS (//**/cale/director/partajat**// din exemplul de pornire a serverului NFS). |
| - | <note tip>Docker Swarm realizează balansare a încărcării la nivelul rețelei.</note> | + | O altă modalitate de a adăuga persistență folosind NFS ar fi montarea directoarelor de NFS pe toate nodurile (sau pe toți managerii) din cluster, și apoi utilizarea de bind mounts pentru a mapa căile de NFS montate local în interiorul serviciilor Docker. |
| - | Un serviciu la care s-a făcut deploy pe un anumit port totdeauna va avea acel port rezervat, indiferent pe ce nod rulează de fapt containerul sau containerele sale. Diagrama de mai jos (preluată din [[https://docs.docker.com/engine/swarm/ingress/|documentația oficială]]) prezintă o situație în care avem un serviciu numit //**my-web**// publicat pe portul 8080 într-un swarm cu trei noduri. Se poate observa că, dacă ne conectăm pe portul 8080 de pe oricare adresă IP de nod din swarm, vom fi redirecționați către un container care rulează serviciul specific portului extern 8080, indiferent de nodul pe care rulează. | + | <hidden>== Docker Machine NFS == |
| - | {{:idp:laboratoare:network.png?600|}} | + | În cazul se folosește Docker Machine pentru gestiunea unui cluster de mașini virtuale, trebuie avut în vedere că aceste mașini vor avea [[http://www.tinycorelinux.net|Tiny Core Linux]] ca sistem de operare, care folosește propriul package manager (numite //**tce**//) care descarcă pachete pre-compilate din repository-urile proprii. Din acest motiv, o modalitate mai facilă de a lucra cu NFS în Docker Machine este folosirea utilitarului [[https://github.com/adlogix/docker-machine-nfs|Docker Machine NFS]]. Acesta permite montarea de directoare NFS în noduri Docker Machine prin comenzi de forma următoare: |
| - | === Secrete Swarm === | + | <code bash> |
| + | $ docker-machine-nfs myvm1 --shared-folder=/database/config --shared-folder=/database/data -f | ||
| + | </code> | ||
| + | </hidden> | ||
| - | Secretele din Swarm trebuie create înainte de a fi rulată configurația. Putem folosi următoarea comandă: | + | === GlusterFS === |
| + | |||
| + | [[https://www.gluster.org|GlusterFS]] este un sistem de fișiere de rețea open-source, utilizat pentru stocare în cloud sau streaming media. Pentru a putea folosi volume peste GlusterFS, este necesară instalarea și configurarea sa pe fiecare nod din cluster. În continuare, sunt prezentate comenzile necesare instalării pe un sistem bazat pe Ubuntu: | ||
| <code bash> | <code bash> | ||
| - | $ docker secret create mysecret file.txt | + | $ apt-get install software-properties-common -y |
| + | </code> | ||
| - | fm49ig0i8x9pdq0xxa8wdchoy | + | <code bash> |
| + | $ add-apt-repository ppa:gluster/glusterfs-3.12 | ||
| </code> | </code> | ||
| - | |||
| - | Putem lista secretele existente astfel: | ||
| <code bash> | <code bash> | ||
| - | $ docker secret ls | + | $ apt-get update |
| + | </code> | ||
| - | ID NAME DRIVER CREATED UPDATED | + | <code bash> |
| - | fm49ig0i8x9pdq0xxa8wdchoy mysecret 3 seconds ago 3 seconds ago | + | $ apt install glusterfs-server -y |
| </code> | </code> | ||
| - | Secretele din Swarm sunt criptate în Raft și deci este recomandat să fie folosite în producție. | + | Odată instalat, GlusterFS se pornește cu următoarele comenzi: |
| - | === Diferențe între Docker Swarm și Docker Compose === | + | <code bash> |
| + | $ systemctl start glusterd | ||
| + | </code> | ||
| - | Exista câteva diferențe între Swarm și Compose la nivelul fișierelor declarative YAML: | + | <code bash> |
| - | * deoarece Swarm rulează servicii în rețea, nu poate exista cuvântul-cheie **//build//**; serviciile trebuie obligatoriu să fie rulate pe baza unor imagini deja existente într-un registru | + | $ systemctl enable glusterd |
| - | * stivele de servicii nu accepta fișiere **//.env//** (spre deosebire de Docker Compose) | + | </code> |
| - | * Docker Compose rulează containere în mod single-host, pe când Docker Swarm orchestrează servicii în mod multi-host. | + | |
| - | === Pornirea unei stive de servicii în Docker Swarm === | + | În continuare, nodul leader al clusterului (care va fi, cel mai probabil, nodul coordonator GlusterFS) va trebui să execute următoarea comandă pentru fiecare din celălalte noduri din cluster, pentru a conecta nodurile pentru sistemul de fișiere: |
| + | |||
| + | <code bash> | ||
| + | $ gluster peer probe <HOSTNAME_NOD> | ||
| + | </code> | ||
| - | Odată ce swarm-ul Docker a fost creat și inițializat, comanda prin care se face deployment la o stivă de servicii este următoarea (unde configurația se găsește în fișierul //**my_stack.yml**//, iar numele stivei va fi //**stack_name**//): | + | Conectarea nodurilor se poate verifica prin următoarea comandă dată pe manager: |
| <code bash> | <code bash> | ||
| - | $ docker stack deploy -c my_stack.yml stack_name | + | $ gluster pool list |
| </code> | </code> | ||
| - | <note important>Dacă folosim un registru diferit de Docker (precum [[https://docs.gitlab.com/ee/user/packages/container_registry/|GitLab Container Registry]]), este nevoie să fim autentificați și să adăugăm opțiunea **//-–with-registry-auth//** atunci când lansăm o stivă de servicii.</note> | + | Următorul pas presupune crearea unui volum partajat pe întreg clusterul, printr-o comandă executată pe manager. În exemplul de mai jos, se presupune că avem un manager (cu hostname-ul //**docker-manager**//) și doi workeri (//**docker-worker1**// și //**docker-worker2**//). Toate trei nodurile vor avea un volum partajat (numit //**mysharedvol**//) la calea //**/gluster/mysharedvol**//, deși nu este obligatoriu să fie aceeași cale la toate nodurile. |
| - | ==== Deployment-ul unui cluster Docker ==== | + | <code bash> |
| + | $ gluster volume create mysharedvol replica 3 docker-manager:/gluster/mysharedvol \ | ||
| + | docker-worker1:/gluster/mysharedvol docker-worker2:/gluster/mysharedvol force | ||
| + | </code> | ||
| - | În cadrul laboratoarelor de IDP, avem două variante principale cu ajutorul cărora putem să ne creăm un cluster Docker format din mai multe mașini: [[https://docs.docker.com/machine/|Docker Machine]] sau [[https://labs.play-with-docker.com|Play with Docker]]. | + | În continuare, managerul trebuie să pornească volumul, astfel: |
| - | ==== Docker Machine ==== | + | <code bash> |
| + | $ gluster volume start mysharedvol | ||
| + | </code> | ||
| - | Docker Machine este un utilitar care permite rularea Docker Engine pe gazde virtuale (atât local, cât și în cloud, la provideri precum AWS, Azure sau DigitalOcean), precum și gestiunea facilă a acestora din terminal. Pe Windows și macOS, Docker Machine face parte din instalarea de Docker, dar pe Linux trebuie date explicit comenzile următoare: | + | Ultimul pas se referă la montarea volumului, astfel încât să se poate accesa și după un restart sau în alte situații. Comenzile de mai jos trebuie executate pe toate nodurile din cluster: |
| <code bash> | <code bash> | ||
| - | $ curl -L https://github.com/docker/machine/releases/download/v0.12.2/docker-machine-`uname -s`-`uname -m` >/tmp/docker-machine | + | $ echo 'localhost:/mysharedvol /mnt glusterfs defaults,_netdev,backupvolfile-server=localhost 0 0' >> /etc/fstab |
| </code> | </code> | ||
| <code bash> | <code bash> | ||
| - | $ chmod +x /tmp/docker-machine | + | $ mount.glusterfs localhost:/mysharedvol /mnt |
| </code> | </code> | ||
| <code bash> | <code bash> | ||
| - | $ cp /tmp/docker-machine /usr/local/bin/docker-machine | + | $ chown -R root:docker /mnt |
| </code> | </code> | ||
| - | În Docker Machine, putem folosi drivere pentru a crea noduri virtuale configurate pentru a rula Docker. Exista drivere pentru a crea noduri direct în cloud, dar și drivere pentru a crea mașini virtuale pe gazda locală. În exemplul de mai jos, se creează un nod virtual local folosind driverul pentru VirtualBox: | + | În acest moment, în directorul //**/mnt**// se va găsi mapat, pe fiecare nod din cluster, volumul partajat de GlusterFS. Similar cu NFS, acesta va putea fi folosit în fișiere Docker Compose ca un bind mount pentru a asigura persistență distribuită în aplicațiile noastre, astfel: |
| - | <code> | + | <code yaml> |
| - | $ docker-machine create --driver virtualbox myvm1 | + | services: |
| - | + | db: | |
| - | Running pre-create checks... | + | volumes: |
| - | Creating machine... | + | - /mnt/db-config:/docker-entrypoint-initdb.d/ |
| - | (myvm1) Copying /home/radu/.docker/machine/cache/boot2docker.iso to /home/radu/.docker/machine/machines/myvm1/boot2docker.iso... | + | - /mnt/db-data:/var/lib/postgresql/data |
| - | (myvm1) Creating VirtualBox VM... | + | |
| - | (myvm1) Creating SSH key... | + | |
| - | (myvm1) Starting the VM... | + | |
| - | (myvm1) Check network to re-create if needed... | + | |
| - | (myvm1) Waiting for an IP... | + | |
| - | Waiting for machine to be running, this may take a few minutes... | + | |
| - | Detecting operating system of created instance... | + | |
| - | Waiting for SSH to be available... | + | |
| - | Detecting the provisioner... | + | |
| - | Provisioning with boot2docker... | + | |
| - | Copying certs to the local machine directory... | + | |
| - | Copying certs to the remote machine... | + | |
| - | Setting Docker configuration on the remote daemon... | + | |
| - | Checking connection to Docker... | + | |
| - | Docker is up and running! | + | |
| - | To see how to connect your Docker Client to the Docker Engine running on this virtual machine, run: docker-machine env myvm1 | + | |
| </code> | </code> | ||
| - | Putem verifica rularea corectă a comenzilor și alte informații utile despre starea nodurilor virtuale astfel: | + | === SSHFS === |
| - | <code> | + | O altă variantă de a realiza persistență corectă într-un Docker Swarm este prin crearea de volume folosind alt driver de volum decât cel implicit (care le creează local). Un astfel de exemplu este driver-ul de SSHFS, numit [[https://hub.docker.com/r/vieux/sshfs|vieux/sshfs]]. SSHFS este un client de sistem de fișiere folosit pentru a monta și interacționa cu directoare și fișiere aflate pe un server, prin intermediul unei conexiuni SSH. |
| - | $ docker-machine ls | + | |
| - | NAME ACTIVE DRIVER STATE URL SWARM DOCKER ERRORS | + | Pentru a putea folos driver-ul de SSHFS, acesta trebuie instalat pe toate gazdele Docker: |
| - | myvm1 - virtualbox Running tcp://192.168.99.100:2376 v17.09.0-ce | + | |
| + | <code bash> | ||
| + | $ docker plugin install --grant-all-permissions vieux/sshfs | ||
| </code> | </code> | ||
| - | Prin comanda //**docker-machine ssh**//, putem trimite comenzi prin SSH către un nod virtual Docker pe care îl specificăm prin nume, așa cum se poate observa mai jos. | + | Odată ce driver-ul a fost instalat, putem crea un volum peste SSFHS astfel: |
| - | <code> | + | <code bash> |
| - | $ docker-machine ssh myvm1 "ls -la" | + | $ docker volume create --driver vieux/sshfs -o sshcmd=remoteuser@remotenode:/home/remoteuser \ |
| + | -o password=remotepassword sshvolume | ||
| </code> | </code> | ||
| - | În mod similar, există și comanda //**docker-machine scp**//: | + | Astfel, se creează local un volum peste SSH, aflat pe serverul //**remotenode**//. La server, conectarea se face cu numele de utilizator //**remoteuser**// și parola //**remotepassword**// (dacă există chei partajate configurate între client și server, nu mai este necesară parola). Volumul astfel creat poate fi folosit ca orice alt volum, iar tot ce se scrie în el va fi persistat la server. |
| - | <code> | + | Volumul peste SSHFS se poate crea direct la rularea unui container, astfel: |
| - | $ docker-machine scp file.txt myvm1:. | + | |
| + | <code bash> | ||
| + | $ docker run -d --volume-driver vieux/sshfs \ | ||
| + | --mount src=sshvolume,target=/myvol,volume-opt=sshcmd=remoteuser@remotenode:/home/remoteuser,volume-opt=password=remotepassword \ | ||
| + | alpine | ||
| </code> | </code> | ||
| - | De asemenea, există și comenzi pentru oprirea, respectiv ștergerea, nodurilor virtuale create. | + | <note tip> |
| + | Puteți testa SSHFS în [[https://training.play-with-docker.com/docker-volume-sshfs/|acest sandbox]] de Play with Docker. | ||
| + | </note> | ||
| - | <code> | + | ==== Kong API Gateway ==== |
| - | $ docker-machine stop myvm1 | + | |
| + | În cadrul scheletului de cod este implementat un API Gateway minimal sub forma de server de NodeJS. Acesta are următoarele funcționalități: | ||
| + | * expune rute din aplicație | ||
| + | * funcționează ca un punct central de acces în sistem. | ||
| + | |||
| + | Cu toate acestea, implementarea programatică a unui API Gateway necesită timp și, de multe ori, munca depusă implică scriere repetitivă de cod. | ||
| + | |||
| + | [[https://konghq.com/|Kong]] este unul dintre liderii din domeniul Cloud în materie de soluții de API Gateway declarative. Kong este nativ Docker, este bazat pe Nginx si nu necesită scriere de cod, ci doar furnizarea unei configurații (sau configurarea on-the-fly prin cereri HTTP). | ||
| + | |||
| + | Kong funcționează ca un serviciu de Docker și interceptează traficul venit, în funcție de regulile menționate, și apoi îl redirectează către alte servicii. | ||
| + | |||
| + | În plus, Kong oferă o gamă variată de **plugins** ce aduc funcționalități extra precum //rate limiting//, //compression//, //logging//, etc. | ||
| + | |||
| + | === Arhitectura implementată === | ||
| + | |||
| + | Arhitectura este identică cu cea a exercițiului din laboratorul precedent, însă, în loc de API Gateway programatic, vom folosi Kong. | ||
| + | În plus, vom expune și serviciul Adminer tot prin intermediul Kong. | ||
| + | |||
| + | {{:cc:laboratoare:schema_lab.png?600|}} | ||
| + | |||
| + | Comportamentul dorit va fi ca, în urma apelului **IP_PUBLIC/api/books**, să interacționăm cu serviciul Books (POST/GET) și, în urma apelului **IP_PUBLIC/adminer**, să interacționăm cu serviciul Adminer. | ||
| + | |||
| + | === Implementare Kong == | ||
| + | |||
| + | Kong poate fi rulat atât în modul **DB-on**, cât și în modul **DB-less**. Noi vom folosi abordarea **DB-less**, furnizând o configurație bazată pe un fișier **.yml**. În modul **DB-on**, Kong mai folosește o bază de date și configurația se face pe bază de cereri POST către API-ul intern de configurare. | ||
| + | |||
| + | == Fișierul de configurație == | ||
| + | |||
| + | <code yaml> | ||
| + | _format_version: "2.1" | ||
| + | |||
| + | services: | ||
| + | - name: books-service | ||
| + | url: http://labkong_books-service/api | ||
| + | routes: | ||
| + | - name: books-service-route | ||
| + | paths: | ||
| + | - /api/books | ||
| + | |||
| + | - name: db-adminer | ||
| + | url: http://labkong_adminer:8080 | ||
| + | routes: | ||
| + | - name: adminer-service | ||
| + | paths: | ||
| + | - /adminer | ||
| + | |||
| + | consumers: | ||
| + | - username: lab-student | ||
| + | |||
| + | plugins: | ||
| + | - name: key-auth | ||
| + | service: books-service | ||
| + | |||
| + | keyauth_credentials: | ||
| + | - consumer: lab-student | ||
| + | key: mobylab | ||
| + | hide_credentials: true | ||
| </code> | </code> | ||
| - | <code> | + | * **services** - reprezintă ce servicii se vor conecta la Kong pentru interceptare și forwarding de trafic |
| - | $ docker-machine rm myvm1 | + | * **consumers** - reprezintă ce opțiuni se pot seta fiecărui serviciu, în funcție de plugin (este opțional și se folosește doar în contextul pluginurilor) |
| + | |||
| + | <note tip>Fiecare serviciu trebuie să aibă obligatoriu definite următoarele: //name//, //url//, //routes//.</note> | ||
| + | |||
| + | * **services -> name** - numele serviciului din punct de vedere al configurării rezultate, trebuie să fie unic | ||
| + | * **services -> url** - //calea// de comunicare **cu serviciul de Docker**; în cazul nostru, reprezintă ruta **din interioriul** serviciilor de Docker unde se vor forwarda cererile HTTP | ||
| + | |||
| + | <note tip>Observați că în URL se precizează NUME-STIVA_NUME_SERVICIU_DOCKER în loc de IP.</note> | ||
| + | |||
| + | * **services -> routes** - rutele pe care se va mapa traficul din exterior | ||
| + | * **services -> routes -> name** - numele rutei din punct de vedere al configurării rezultate, trebuie să fie unic | ||
| + | * **services -> routes -> path** - //calea// de comunicare **din exterior**, care se va mapa pe ruta furnizată în URL | ||
| + | |||
| + | <note tip>Pluginurile sunt opționale, însă am vrut să demonstrăm utilizarea unui plugin de autorizare pe bază de cheie de API trimisă în header. Deoarece pluginul este activat doar pe serviciul Books, numai calea **/api/books** este securizată.</note> | ||
| + | |||
| + | == Includerea în stiva de servicii Docker == | ||
| + | |||
| + | Ca oricare alt serviciu de Docker, Kong se adaugă în fișierul de configurație al stivei. | ||
| + | |||
| + | <code yaml> | ||
| + | services: | ||
| + | kong: | ||
| + | image: kong:latest | ||
| + | volumes: | ||
| + | - ./kong:/usr/local/kong/declarative # injectarea fișierului de configurare la calea specificată | ||
| + | environment: | ||
| + | KONG_DATABASE: 'off' # obligatoriu, dacă se vrea modul DB-less | ||
| + | KONG_DECLARATIVE_CONFIG: /usr/local/kong/declarative/kong.yml # trebuie specificat unde anume se va găsi fișierul de configurare | ||
| + | KONG_PROXY_ACCESS_LOG: /dev/stdout | ||
| + | KONG_ADMIN_ACCESS_LOG: /dev/stdout | ||
| + | KONG_PROXY_ERROR_LOG: /dev/stderr | ||
| + | KONG_ADMIN_ERROR_LOG: /dev/stderr | ||
| + | KONG_ADMIN_LISTEN: 0.0.0.0:8001, 0.0.0.0:8444 ssl | ||
| + | ports: | ||
| + | - 8000:8000 # expunerea porturilor | ||
| + | - 8443:8443 | ||
| + | deploy: | ||
| + | placement: | ||
| + | constraints: [node.role == manager] # constrângerea de rulare doar pe manager, pentru a nu exista conflict la nivel de volume | ||
| + | networks: | ||
| + | - internal | ||
| </code> | </code> | ||
| - | ==== Play with Docker ==== | + | <note tip>Aveți grija să conectați toate serviciile pe care le vreți expuse în Kong în aceeași rețea cu el. Observați că, în cadrul configurației de mai sus, am folosit rețeaua //internal//. Atât serviciul Books cât și Adminer vor trebui să fie în rețeaua //internal//.</note> |
| - | Play with Docker este un mediu online de învățare Docker ce oferă mașini virtuale pe o durată de 4 ore. | + | <note tip>Kong ascultă pe porturile 8000 și 8443. Pentru a expune în public 80 și 443, este nevoie de mapare explicită.</note> |
| - | {{:idp:laboratoare:playwithdocker.png?900}} | + | === Comportament așteptat === |
| - | <hidden> | + | Dacă totul a decurs bine, apelarea rutei **IP_PUBLIC_PLAY_WITH_DOCKER/adminer** va rezulta în panoul de administrare a bazei de date, iar cererile din Postman pe ruta **IP_PUBLIC_PLAY_WITH_DOCKER/api/books** vor eșua în cazul în care nu există o cheie API în header, sau să funcționeze dacă se pune cheia **mobylab** în header. |
| - | ==== Setup Laborator ==== | + | {{:cc:laboratoare:apikey_lab6.png?600|}} |
| - | Codul suport va fi cel propus pentru [[https://gitlab.com/mobycloudcomputing/laborator-4.git|Project Warmup]]. | + | === Extindere Kong === |
| - | Suportul teoretic poate fi accesat [[https://drive.google.com/file/d/1lKST7sSHnjcap_cn-kQSMoC9kj9UuqNz/view?usp=sharing|aici]]. | + | Bineînțeles, exemplul arătat în cadrul acestui laborator este unul simplu. Kong se poate folosi pentru mult mai multe lucruri utile în lucrul cu servicii distribuite și microservicii, precum //rate limiting//, //distributed logging//, //IP restriction//, //3rd party authorization//, //CORS//, etc. |
| - | ==== Desfasurare Laborator ==== | + | Esențial, Kong se folosește ca un punct central de acces în sistem, care se introduce nativ în ecosistemul Docker. În plus, este indicat să dedicați cât mai multe funcționalități care au legătură cu traficul Web către API Gateway, pentru a nu îngreuna business logic-ul din interiorul serviciilor. |
| - | Vom transforma configuratia de Compose de la laboratorul trecut in stiva de servicii Swarm. Acest lucru se va face in 3 etape: | + | În continuare, sa va ilustra aplicarea următoarelor pluginuri: |
| - | * prima oara vom rula aceeasi configuratie de compose, in swarm | + | - [[https://docs.konghq.com/hub/kong-inc/rate-limiting/|Rate Limiting]] - limitarea numărului de cereri pe anumite rute |
| - | * vom imbunatati configuratia de compose cu optiunile specifice swarm (deploy) | + | - [[https://docs.konghq.com/hub/kong-inc/jwt/|JWT]] - autorizarea serviciilor pe baza unui JWT |
| - | * vom adauga secrete configuratiei | + | - [[https://docs.konghq.com/hub/kong-inc/cors/|CORS]] - adaugărea politicilor CORS pe anumite servicii |
| + | - [[https://docs.konghq.com/hub/kong-inc/bot-detection/|Bot Detection]] - protecția împotriva boților web | ||
| + | - [[https://docs.konghq.com/hub/kong-inc/prometheus/|Prometheus Logging]] - suport pentru extragerea logurilor utilizând Prometheus. | ||
| - | === Comenzi Utile === | + | <code yaml> |
| + | _format_version: "2.1" | ||
| - | Comenzile pot fi rulate doar de pe noduri manager | + | services: |
| + | - name: books-service | ||
| + | url: http://books-service/api | ||
| + | routes: | ||
| + | - name: books-service-route | ||
| + | paths: | ||
| + | - /api/books | ||
| + | |||
| + | - name: db-adminer | ||
| + | url: http://adminer:8080 | ||
| + | routes: | ||
| + | - name: adminer-service | ||
| + | paths: | ||
| + | - /adminer | ||
| - | Interactiune servicii: | + | consumers: |
| - | <code bash> | + | - username: lab-student |
| - | docker service create --name NUME_SERVICIU IMAGINE_DOCKER -> creaza un serviciu pornind de la o imagine | + | |
| - | docker service ls -> afiseaza toate serviciile din sistem | + | plugins: |
| - | docker service inspect NUME_SERVICIU -> afiseaza informatii despre un serviciu | + | - name: rate-limiting |
| - | docker service logs –f NUME_SERVICIU -> afiseaza logurile unui serviciu | + | config: |
| - | docker service ps NUME_SERVICIU (arata taskurile si starea lor, foarte buna pt debug) -> afiseaza taskurile si statusurile lor pentru un serviciu | + | minute: 10 |
| - | docker service update --replicas 3 NUME_SERVICIU -> actualizeaza serviciul, replicand containerele de 3 ori | + | limit_by: ip |
| - | docker service rm NUME_SERVICIU -> sterge un serviciu | + | policy: local |
| - | </code> | + | |
| - | Interactiune cluster: | + | - name: cors |
| - | <code bash> | + | service: books-service |
| - | docker node ls -> afiseaza nodurile din cluster | + | config: |
| - | docker node promote NUME_NOD -> promoveaza nodul din worker, in manager | + | origins: |
| - | docker node demote NUME_NOD -> retrogradeaza nodul din manager, in manager | + | - "*" |
| + | |||
| + | - name: bot-detection | ||
| + | |||
| + | - name: prometheus | ||
| + | |||
| + | - name: jwt | ||
| + | service: books-service | ||
| + | # config: | ||
| + | # claims_to_verify: | ||
| + | # - exp | ||
| + | # maximum_expiration: 60 | ||
| + | |||
| + | jwt_secrets: | ||
| + | - consumer: lab-student | ||
| + | key: Moby Labs IDP | ||
| + | algorithm: HS256 | ||
| + | secret: mobylab | ||
| </code> | </code> | ||
| - | </hidden> | + | === Logging === |
| + | |||
| + | Fișierul //docker-stack-kong-plugins.yml// integrează, pe lângă Kong-ul extins cu pluginuri, și Prometheus și Grafana pentru explorarea logurilor provenite din Kong. | ||
| + | |||
| + | Pentru a accesa Grafana, este nevoie să realizați următorii pași: | ||
| + | - intrați pe **IP:3000** | ||
| + | - conectați-vă cu //admin// / //admin// | ||
| + | - setați sursa de date // http://prometheus:9090 // | ||
| + | - importați [[https://grafana.com/grafana/dashboards/7424|dashboardul]] oferit de Kong. | ||
