Tutorial

• adresă MAC, adresă IP, mască de rețea (subnet mask), default gateway, nameserver
• ifconfig, route, resolv.conf, ping
• configurare dinamică, DHCP, dhclient
• configurare statică

Hands-On

• configurări permanente
• ifup, ifdown
• /etc/hosts

Laboratorul folosește două mașini virtuale, sheldon și leondard. Ambele au instalat Debian GNU/Linux 5.0. Această distribuție nu vine cu sudo instalat.

• Pentru acces de root, folosiți utilizatorul root și parola uso.
• Fiecare mașină mai are și un utilzator normal, numit sheldon, respectiv leonard, ambele cu parola uso.

• 8. Configurări de rețea
• Puteți urmări tutorialul video corespunzător laboratorului făcut de IT Assistant.

• Configurați dinamic, temporar, interfața de rețea eth0 a mașinii fizice:

dhclient eth0

• Pentru că această comandă modifică parametrii de rețea, trebuie lansată cu privilegii root.
• Testați conectivitatea cu google.com, trimițând 5 mesaje ICMP succesive:

ping -c 5 www.google.com

Inspectați configurările de rețea curente de pe mașina fizică. Afișați informațiile:

• de nivel 2 - legatură de date (adresa MAC)
• de nivel 3 - rețea (adresa IP, masca de rețea și gateway-ul implicit)
• de nivel 7 - aplicații (server DNS).

Folosiți ifconfig pentru a afla adresa MAC, adresa IP, și masca de rețea. Ce interfață este cea relevantă?

• Adresa MAC se mai numește și adresă fizică sau adresă hardware.

ifconfig

Folosiți route pentru a afla gateway-ul implicit.

route -n

• Pentru acasă: de ce este nevoie de parametrul -n?

Inspectați fișierul /etc/resolv.conf pentru a descoperi adresa serverului DNS.

cat /etc/resolv.conf

Acest exercițiu se desfășoară pe mașina virtuală sheldon.

Configurarea rețelei este o operațiune critică sistemului, deci are nevoie de privilegii de root

Configurați static temporar mașina virtuală cu următorii parametri:

• adresa IP 192.168.102.10
• masca de rețea 255.255.255.0. Câți biți aparțin adresei de rețea în cazul acesta?
  • interfața nu este pornită. Va trebui să o puneți în starea UP.

ifconfig eth0 192.168.102.10 netmask 255.255.255.0 up

• gateway-ul implicit va fi 192.168.102.2

route add default gw 192.168.102.2

• serverul DNS va fi 8.8.8.8. Suprascrieți orice server existent.

echo nameserver 8.8.8.8 > /etc/resolv.conf

Testați conectivitatea cu google.com, trimițând 5 mesaje ICMP succesive:

ping -c 5 www.google.com

Reporniți mașina virtuală. S-au păstrat configurările?

ifconfig, route și arp sunt comenzi clasice de configurarea rețelei, dar fac parte dintr-un pachet ce nu mai este menținut în prezent. iproute2 este pachetul modern ce vine să înlocuiască utilitarele clasice

Folosiți comanda ip pentru a descoperi configurațiile mașinii fizice.

Listați interfețele și IP-urilor lor folosind:

ip address show

Afișați tabela de rutare folosind:

ip route show

Comenzile precedente pot fi prescurtate astfel:

ip a s
ip r s

Setările făcute până acum sunt temporare deoarece se pierd la repornirea sistemului. Pentru a face configurări persistente, ne folosim de fișierul '/etc/network/interfaces'.

Vizualizați structura fișierlui de configurări persistente de rețea:

cat /etc/network/interfaces

Acest exercițiu se desfășoară pe mașina virtuală sheldon.

• Inspectați configurația de pe mașina sheldon. Este interfața eth0 activă?
• Configurați interfața eth0 astfel încât ea să fie activă la boot-are și să fie configurată prin DHCP.
  • Ce fișier conține configurarea interfețelor de rețea?
• Reporniți mașina sheldon. Testați conectivitatea.

Acest exercițiu se desfășoară pe mașina virtuală leonard.

• Inspectați configurația interfeței eth0. Este interfața activă?
• Configurați interfața eth0:
  • adresa 192.168.102.80
  • netmask 255.255.255.0
  • gateway 192.168.102.2
  • Folosiți 8.8.8.8 ca nameserver. Atenție: nu folosiți același fișier în care ați configurat adresa IP și gateway-ul.
• Porniți interfața eth0 folosind ifup. Cu ce diferă ifup de ifconfig?
• Testați conectivitatea.

Listați pe mașina fizică tabela ARP (neighbour table) folosind două comenzi diferite (o comandă clasică și o comandă din cadru iproute2).

Acest exercițiu se desfășoară pe mașina fizică.

• Aflați adresa serverului http://wikipedia.org/. Cel mai simplu mod este a folosi ping.
• Adăugați o intrare în fișierul /etc/hosts astfel încât serverul Wikipedia să poată fi accesat cu numele wiki.
• Testați conectivitatea folosind ping.

Folosiți iproute2 (comanda corespunzătoare se numește ip) pentru a configura următoarele adrese:

• 2000::1/64 pe interfața vmnet8 a mașinii fizice
• 2000::2/64 pe interfața eth0 a mașinii virtuale sheldon

Inspectați rutele din tabela de rutare IPv6 de pe fiecare mașină (folosiți tot ip) și testați conectivitatea folosind comanda ping6.

Adaugati in /etc/hosts urmatoarea intrare 127.0.0.1 google.com. In acest moment comanda ping google.com va da ping la 127.0.0.1. Fără a realiza alte modificări în /etc/hosts, configurati sistemul astfel incat ping google.com sa va raspunda cu adresa IP reala a google.com.

Configurați un tunel IPv6 peste IPv4 între mașina Sheldon și Leonard. Mașina Leonard are doar o adresă IPv4 pe interfața eth0 (nu adăugați o adresă IPv6).

Tunetul se va crea între interfețele eth0 cu adresele IPv4 de pe fiecare dintre cele două mașini. Capetele celor două tunele vor avea adresele 2001::1/64, respectiv 2001::2/64.

http://tldp.org/HOWTO/Linux+IPv6-HOWTO/conf-ipv6-in-ipv4-point-to-point-tunnels.html