This is an old revision of the document!
Referințe din urmă:
<screen> dhclient eth0 </screen>
<screen> ping -c 5 www.google.com </screen>
Inspectați configurările de rețea curente de pe mașina fizică. Afișați informațiile:
Folosiți ifconfig} pentru a afla adresa MAC, adresa IP, și masca de rețea. Ce interfață este cea relevantă?
<screen> ifconfig </screen>
Folosiți route} pentru a afla gateway-ul implicit.
<screen> route -n </screen>
Inspectați fișierul resolv.conf} pentru a descoperi adresa serverului DNS.
<screen> cat /etc/resolv.conf </screen>
Acest exercițiu se desfășoară pe mașina virtuală sheldon
.
Configurarea rețelei este o operațiune critică sistemului, deci are nevoie de privilegii de root
Configurați static temporar mașina virtuală cu următorii parametri:
<screen> ifconfig eth0 192.168.102.10 netmask 255.255.255.0 up </screen>
<screen> route add default gw 192.168.102.2 </screen>
<screen> echo nameserver 8.8.8.8 > /etc/resolv.conf </screen>
Testați conectivitatea cu google.com, trimițând 5 mesaje ICMP succesive:
<screen> ping -c 5 www.google.com </screen>
Reporniți mașina virtuală. S-au păstrat configurările?
ifconfig, route și arp sunt comenzi clasice de configurarea rețelei, dar fac parte dintr-un pachet ce nu mai este menținut în prezent. iproute2} este pachetul modern ce vine să înlocuiască utilitarele clasice
Folosiți comanda ip} pentru a descoperi configurațiile mașinii fizice.
Listați interfețele și IP-urilor lor folosind:
<screen> ip address show </screen>
Afișați tabela de rutare folosind:
<screen> ip route show </screen>
Comenzile precedente pot fi prescurtate astfel:
<screen> ip a s ip r s </screen>
Setările făcute până acum sunt temporare deoarece se pierd la repornirea sistemului. Pentru a face configurări persistente, ne folosim de fișierul '/etc/network/interfaces
'.
Vizualizați structura fișierlui de configurări persistente de rețea:
<screen> cat /etc/network/interfaces </screen>
Acest exercițiu se desfășoară pe mașina virtuală sheldon
.
sheldon
. Este interfața eth0
activă?eth0
astfel încât ea să fie activă la boot-are și să fie configurată prin DHCP.sheldon
. Testați conectivitatea.Listați pe mașina fizică tabela ARP (neighbour table) folosind două comenzi diferite (o comandă clasică și o comandă din cadru iproute2).
Acest exercițiu se desfășoară pe mașina fizică.
ping
./etc/hosts
astfel încât serverul Wikipedia să poată fi accesat cu numele wiki
.ping
.
Folosiți iproute2 (comanda corespunzătoare se numește ip
) pentru a configura următoarele adrese:
* 2000::1/64 pe interfața vmnet8 a mașinii fizice
* 2000::2/64 pe interfața eth0 a mașinii virtuale sheldon
Inspectați rutele din tabela de rutare IPv6 de pe fiecare mașină (folosiți tot ip
) și testați conectivitatea folosind comanda ping6
.
Adaugati in /etc/hosts
urmatoarea intrare 127.0.0.1 google.com
. In acest moment comanda ping google.com
va da ping la 127.0.0.1
. Fără a realiza alte modificări în /etc/hosts
, configurati sistemul astfel incat ping google.com
sa va raspunda cu adresa IP reala a google.com.
Configurați un tunel IPv6 peste IPv4 între mașina Sheldon și Leonard. Mașina Leonard are doar o adresă IPv4 pe interfața eth0 (nu adăugați o adresă IPv6).
Tunetul se va crea între interfețele eth0 cu adresele IPv4 de pe fiecare dintre cele două mașini. Capetele celor două tunele vor avea adresele 2001::1/64, respectiv 2001::2/64.
http://tldp.org/HOWTO/Linux+IPv6-HOWTO/conf-ipv6-in-ipv4-point-to-point-tunnels.html