Descărcați arhiva TODO. Dezarhivați folosind tar:

tar xf lab06.tar.gz

Intrați în directorul tutorial/2. Fișierul hello.c este o sursă C completă. Compilați fișierul utilizând gcc:

gcc hello.c

Ce fișiere s-au creat? Aflați tipul acestora utilizând comanda file.

ls -l
file a.out

Rulați fișierele executabile.

./a.out

Compilați sursa specificând și numele fișierului executabil:

gcc hello.c -o stallman

Rulați executabilul creat.

Compilați sursa afișând avertismente:

gcc hello.c -o linus -Wall

Corectați warning-urile apărute. Recompilați sursa.

Rulați comenzile următoare:

gcc -o jobs -Wall hello.c
gcc -Wall -o turing hello.c
gcc -Wall hello.c -o dijkstra

Utilizând ls -l comparați dimensiunile celor 3 executabile create. Verificați că cele 3 executabile sunt identice vizualizând output-ul fiecăruia.

Calculați md5-ul fiecărui executabil și verificați că este identic.

În general, ordinea parametrilor nu contează. Anumiți parametri au argumente. Aici avem parametrul -o. Acest argument trebuie urmat întotdeauna de numele executabilului.

Intrați în directorul tutorial/3/1. Vizualizați conținutul fișierului answer.c. Rulați comanda

gcc -E answer.c -o answer.i

Cum s-a modificat fișierul sursă în urma etapei de preprocesare? Ce tip are fișierul generat (folosiți file)?

Intrați în directorul tutorial/3/2. Vizualizați conținutul fișierului answer.c. Rulați comanda

gcc -S answer.c -o answer.s

Ce tip are fișierul generat în etapa de compilare?

Folosind gcc efectuați etapa de asamblare:

gcc -c answer.s -o answer.o

Ce tip are fișierul obținut?

Ultima etapă din procesul de compilare este cea de link-editare. Folosind gcc, invocați această etapă pentru a obține executabilul final:

gcc answer.o

Ce fișier a fost creat? Ce tip are acest fișier? Rulați executabilul.

Intrați în directorul tutorial/4/1. Fișierul sandwich.c conține un program C valid. Rulați

make sandwich

și vizualizați fișierele create (utilizând file pentru a vedea tipul acestora). Ce comandă a fost folosită pentru a compila sursa?

Intrați în directorul tutorial/4/2. Fișierul Makefile va fi folosit pentru a compila sursa sandwich.c. Rulați comenzile:

make
./sandwich

Vizualizați fișierul Makefile. Fișierul conține o singură linie sandwich:. Aceasta îi indică utilitarului make să execute target-ul sandwich. Deoarece nu există altceva, se va încerca folosirea unei reguli implicite.

Care este regula implicită folosită? (afișată în terminal). Diferă fată de cea anterioară?

Intrați în directorul tutorial/4/3. Fisierul Makefile a fost completat astfel încât să se precizeze explicit ce sursă se compilează, pentru a putea diferenția între cele 2 surse prezente în director, sandwich.c și reply.c. Rulați comenzile următoare și urmăriți ce se execută:

make
ls
rm sandwich
make sandwich
ls
make reply
ls
./sandwich
./reply

Un target poate avea o listă de dependențe. Acestea se scriu pe aceeași linie, după :.

Modificați reply.c adăugând porțiunea comentată. Rulați comenzile

make reply
make reply

Deoarece între cele 2 comenzi nu am modificat sursa, nu se va executa nimic pentru a doua comandă.

Intrați în directorul tutorial/4/5. Fișierul Makefile a fost completat astfel încât să se poată construi ambele executabile cu aceeași comandă și pentru a putea șterge toate fisierele create pe baza surselor. Rulați comenzile

ls
make
ls
make clean
ls

Pentru targetul clean s-au introdus și instrucțiunile necesare producerii acestuia din dependențe. Acestea se pun indentate cu un tab pe liniile imediat următoare definirii targetului.

Intrați în directorul tutorial/4/6. Fișierul Makefile este identic cu cel din exercițiul anterior (verificați cu diff). Rulați comenzile

touch clean
ls
make
ls
make clean
ls

De ce nu se revine la situația initială a fișierelor din director?

Redenumiți fișierul Makefile.good în Makefile și rulați din nou comenzile de mai sus. Singura diferență este linia .PHONY: all clean.

Intrați în directorul tutorial/4/7. Rulați comenzile următoare și observați ce se execută:

make story
rm story
make story CFLAGS=-Wall
rm story
make story CC=gcc
rm story
make story CC=gcc CFLAGS="-Wall -Wextra -O3"

Ați folosit variabile Makefile pentru a modifica regula implicită.

Un mic grafic cu etapele compilării și legătura dintre acestea și variabilele makefile este următorul

Intrați în directorul tutorial/5. Compilați fișierul traceable.c utilizând gcc, salvând executabilul ca traceme. Rulați comenzile:

./traceme
strace ./traceme

Utilitarul strace permite evidențierea fiecărui apel de sistem din execuția programului. În cazul nostru, printf se reduce la un apel write.

Putem evidenția doar anumite apeluri de sistem folosind argumentul -e <nume_apel>. Rulați comanda:

strace -e write ./traceme

Intrați în directorul tutorial/6. Compilați sursa math.c utilizând gcc:

gcc math.c

Se observă că avem o eroare undefined reference to `sinh'. Compilați programul până la modulul obiect:

gcc -c math.c -o math.o

Utilitarul nm listează simbolurile dintr-un fișier obiect sau dintr-un executabil. Rulați comanda:

nm math.o

Liniile ce conțin 'U' listează simbolurile folosite dar nedefinite în math.o. Liniile cu 'T' listează simbolurile definite (translatate).

Pentru a putea obține executabilul va trebui să definim și simbolul sinh. Funcția este definită în biblioteca matematică libm.so. Pentru a da biblioteca ca argument lui gcc pentru etapa de link-editare va trebui să folosim argumentul -l astfel:

• din numele bibliotecii se elimină extensia și prefixul lib.
• ce rămâne se concatenează la -l

Rulați:

gcc -lm math.c

Compilarea reușește. Pentru a vedea bibliotecile folosite de executabil vom folosi un alt utilitar - ldd:

ldd a.out

Folosiți următoarea comandă pentru a compila sursa static:

gcc math.c -static -o staticmath -lm

Comparați dimensiunile fișierelor a.out și staticmath.

Pentru a observa simbolurile definite în executabilul legat static, rulați:

ldd staticmath

Creați fișierele README, tema.c, util.c, util.h. Fișierul tema.c va include headerul util.h și va defini funcția main.

Adăugați un fișier Makefile pentru compilarea sursei.