This is an old revision of the document!

Laborator 12 - Operații asincrone

Prezentare teoretică

Operațiile asincrone sunt operații neblocante, adică ele întorc un rezultat imediat, procesarea realizându-se în background.

În acest laborator vom utiliza funcții asincrone pentru a realiza operații ce necesită procesare (ex. citirea din fișier).

În acest laborator veți folosi mediul de programare Node.js.

Node.js

Node.js este un mediu de programare JavaScript care este caracterizat prin suportul pentru operații asincrone.

Pentru a instala node.js, accesați următorul link: https://nodejs.org/en/.

Funcții asincrone

În node.js, o funcție asincronă are următorul format:

function foo ([p1, p2, ..., ]callbackFunction){
    <code>
    callbackFunction ([param1, param2,...]);
}

Practic, funcția asincronă primește ca parametru o altă funcție, pe care o apelează odată ce termină procesarea.

Apelul unei funcții asincrone arată astfel:

foo ([p1, p2, ...,] function ([param1, param2,...]){
    <code>
});

Același cod poate fi scris și astfel:

foo ([p1, p2, ...,] ([param1, param2,...])=>{
    <code>
});

Apelul unei funcții asincrone va întoarce imediat, iar programul va continua să execute alte apeluri de funcție. Între timp, sistemul de operare va procesa cererile funcțiilor anterioare. Când procesarea unei funcții este gata, funcția de callback va fi apelată și se va executa rutina asociată acesteia.

fs

fs este modulul Node.js care suportă operații cu fișiere. Cele mai importate funcții expuse de acesta sunt:

Programul de mai jos folosește funcții asincrone pentru a scrie un fișier, după care citește conținutul acestuia:

const fs = require ('fs');
fs.writeFile ('myFile', 'my message', function (err){
  console.log ('Processing done');
  if (err){
    console.log ('There was an error writing the file');
  }
  else{
    fs.readFile ('myFile', function (err, data){
      if (err){
        console.log ('There was an error reading the file');
      }
      else{
        console.log (data);
      }
    });
  }
});

child_process

child_process e modulul care permite crearea de procese copil și interacțiunea cu acestea.

Modulul expune următoarele funcții importante:

Diferența dintre cele două funcții este că execFile primește un callback ca parametru care va fi apelat odată de procesul copil își finalizează execuția, în timp de spawn întoarce o structură care prerezintă procesul copil, care înregistrează evenimente.

Următorul program lansează câte un proces folosind ambele funcții:

const child_process = require ('child_process');
child_process.execFile ('ls', function (err, stdout, stderr){
  if (err) console.log ('Execution had an error');
  console.log ('output messages'+stdout);
  console.log ('error messages'+stderr)
});
 
const proc = child_process.spawn ('ls');
proc.on ('data', function (data){
  console.log ('Spawn process output: '+data);
});
 
proc.on ('close', function (){
  console.log ('Spawn process closed.');
});

Exerciţii de laborator

În rezolvarea acestor exerciții veți folosi doar funcții asincrone.

Exercițiul 1 -

Rulați exemplul de mai sus și accesați adresa localhost:8000 din browser. Observați răspunsul primit în browser și inspectați mesajul primit de server.
Accesați adresa localhost:8000/hello/world.

Exercițiul 2 - HTML response

Modificați serverul anterior astfel încât acesta să răspundă cu o pagină html. Mesajul trimis de server trebuie să arate astfel:

HTTP/1.0 200 OK
Content-type: text/html
Connection: close
 
<html>...</html>

Exercițiul 3 - POST message

Descărcați aplicația postman și folosiți-o pentru a trimite un mesaj de tip POST serverului (la secțiunea Body selectați raw, text). Timiteți un mesaj scurt în corpul mesajului folosind Postman și inspectați tot mesajul primit de server.

Exercițiul 4 - POST response

Modificați serverul astfel încât acesta să citească corpul mesajului primit, iar în funcție de acesta să trimită un alt răspuns, astfel:

la mesajul age să răspundă cu un număr;
la mesajul name să răspundă cu un număr;
la mesajul country să răspundă cu o țară.

Exercițiul 5 - JSON response

Adăugați la server opțiunea ca la o cerere de tipul GET, pe ruta localhost:8000/person acesta să răspundă cu JSON de forma:

{
"name" : "Harry Potter",
"age" : 10,
"country" : "UK"
}

Exercițiul 6 - Form server

Creați un server web care va stoca datele unor persoane, primite de la clienți și care va răspunde cu aceste informații. Comportamentul serverului este următorul:

la un request POST la adresa localhost:8000/insert primește în body un JSON precum cel de mai jos și întoarce codul 200 în cazul în care datele au fost salvate sau 500, daca ceva nu a funcționat.

{
"name" : "Harry Potter",
"age" : 10,
"country" : "UK"
}

la un request GET la adresa localhost:8000întoarce un JSON cu toate datele stocate, de forma celui de mai jos:

[{
"age" : int_value1,
"name" : "nume_persoana1",
"country" : "tara persoana1"
},
{
"age" : int_value2,
"name" : "nume_persoana2",
"country" : "tara persoana2"
},....]

Exercitiu 7 - Form client

Creați un client Python care să trimită mesaje serverului în locul lui Postman. În acest caz puteți simplifica mesajul astfel încât antetul să conțină doar informațiile necesare în prelucrearea pachetului.

Bonus - Form client

Modificați programul creat anterior astfel încât acesta să răspundă cu o pagină web ce conține 3 input-uri și care trimite aceste date prin apăsarea unui buton, după care acesta va afișa informațiile primite.

Laborator 12 - Operații asincrone
Exerciţii de laborator

sde/laboratoare/12_ro_js.1588704734.txt.gz · Last modified: 2020/05/05 21:52 by ioana_maria.culic

Old revisions

Media Manager Back to top