Testarea prin regresie este un tip de testare folosit pentru a determina o bucată de cod nouă va avea afecta negativ alte părți ale codului pe care nu le modifica în mod direct. În mod normal, atunci când introducem cod nou într-un modul al unui proiect, există teste unitare care verifică buna funcționare a modulului respectiv. Slăbicunea acestei metode este că nu verifică și posibilele efecte laterale ale noului modul. Astfel, testarea prin regresie este caracterizată prin testarea noului modul în contextul întregului proiect.

Testare prin regresie poate fi făcută în 3 moduri:

1. Retest all
2. Regression test selection
3. Prioritization of test cases

Cea mai costisitoare metodă, implică rerularea tuturor testelor aferente proiectului. Este de dorit să evităm această metodă pe cât posibil deoarece cosnumă foarte mult timp și resurse.

Implică împărțirea testelor deja existente în suită în 2 categorii: cele care pot fi rulate pentru regresie și cele care nu sunt necesare pentru testarea prin regresie.

Testele sunt proritizate după impactul pecare îl are componenta testată în proiect. Componentele ale căror funcționalități sunt folosite des și/sau sunt critice sistemului vor avea o prioritate mai mare.