Comandă/fișier | Rol |
---|---|
base64 | encriptarea / decriptarea unui fișier utilizând formatul base64 |
openssl | encriptarea / decriptarea unui fișier |
md5sum | hash-uirea unui fișier utilizând funcția md5 |
unshadow | combinarea fișierelor /etc/passwd și /etc/shadow pentru a fi folosite de John the Ripper |
john | spargerea parolelor |
pwgen | generare de parole pe Linux |
pass | manager de parole Linux |
ssh-keygen | generare pereche chei publica/privată |
ssh-copy-id | copierea cheii publice |
fcrackzip | spargerea unui zip cu parolă |
wireshark | analizare capturi de rețea |
Pe parcursul laboratorului curent vom folosi două mașini virtuale VirtualBox care pot comunica între ele, numite tom
și jerry
.
Pe sistemele din sălile de laborator găsiți imaginea OVA a celor două mașini virtuale în directorul /mnt/unfrozen/uso/mv/
. De acolo importați în VirtualBox fișierul /mnt/unfrozen/uso/mv/USO_tom_jerry.ova
.
Pentru a putea folosi mașinile virtuale va trebui să importați fișierul USO_tom_jerry.ova
în VirtualBox. Pentru aceasta, în fereastra VirtualBox, accesați meniurile și opțiunile File -> Import Appliace
și apoi alegeți calea către fișierul USO_tom_jerry.ova
. După ce ați declansat operația de importare, va dura câteva minute să fie importate mașinile virtuale. După ce ați importat mașinile virtuale, veți vedea în fereastra principală VirtualBox intrările USO_tom
și USO_jerry
. Porniți ambele mașini virtuale dând click pe intrări și apoi folosind butonul Start
.
După aceasta veți avea două ferestre VirtualBox, câte una pentru fiecare mașină virtuală. Mașinile virtuale tom
și jerry
au doar interfața în linia de comandă, nu au interfață grafică. Le veți identifica după prompt-ul de autentificare afișat, respectiv tom login:
și jerry login:
. Vă puteți autentifica la mașinile virtuale folosind numele de utilizator student
iar apoi parola student
.
uso
. Pentru a descărca fișierul USO_tom_jerry.ova
care conține mașinile virtuale tom
și jerry
folosiți indicațiile de aici.
tom
și jerry
), contul de utilizator student
are permisiuni de sudo
. Dacă doriți accesarea contului de utilizator root
folosiți comanda
sudo su
iar la prompul de parolă scrieți parola utilizatorului student
, adică student
.
Mașinile virtuale tom
și jerry
au interfața de loopback lo
și trei interfețe de rețea, cu roluri dedicate:
enp0s3
este interfața pentru acces la Internet; această adresă este folosită pentru comunicarea mașinii virtuale.enp0s8
este o interfață care leagă împreună într-o rețea mașinile virtuale tom
și jerry
cu sistemul gazdă și, dacă este cazul, cu mașina virtuală uso
. Această interfață nu are implicit adresă IP, adresa IP o vom configura automat prin DHCP după pornirea mașinii virtuale folosind comandasudo dhclient enp0s8
Vom face această configurare mai târziu în laborator.
enp0s9
este o interfață care leagă împreună într-o rețea privată mașinile virtuale tom
și jerry
. Această interfață nu poate fi fconfigurată prin DHCP.Resursele laboratorulului de USO se găsesc în acest repository Git.
În laboratorul curent, pe mașina virtuală furnizată, aveți deja clonat repository-ul Git în directorul ~/uso.git/
. Pe parcursul laboratorului vom folosi fișierele de suport de acolo.
Ctrl+Alt+t
. În listarea de mai jos student@uso:~$
este promptul unde introduceți comenzile, pe acela nu-l tastați.
student@uso:~$ cd ~ student@uso:~$ git clone https://github.com/systems-cs-pub-ro/uso-lab.git
Encodarea este folosită când dorim să prezentăm o serie de date sub o altă formă. De exemplu, când există caractere neprintabile în datele noastre, nu le putem afișa sub forma unui string. Base64 este un cunoscut exemplu de algoritm de encodare pentru că transformă orice vector de octeți într-un string de caractere printabile. Vom prezenta în secțiunea Demo cum encodam și decodăm un mesaj.
Să presupunem că Alice și Bob doresc să comunice pe Internet. Pentru început, cei doi folosesc un canal simplu prin care transmit mesajele în clar. Problema care apare este că Trudy, care este rău intenționat, poate asculta ce vorbesc Alice și Bob și va și înțelege mesajele deoarece ele sunt transmise în clar.
Criptarea înseamnă ascunderea datelor folosind un algoritm public și o cheie secretă. În cazul nostru, Alice criptează mesajul pe care dorește să îl transmită, iar Bob îl decriptează. Alice și Bob au aceeași cheie secretă negociată într-un moment de timp anterior comunicării. Trudy vede în continuare mesajele, știe algoritmul de criptare (deoarece e public), dar nu cunoaște cheia de decriptare, deci nu poate vedea conținutul lor. Un exemplu de algoritm de criptare este AES.
Hash-ul este o funcție one-way. Ea primește un input oricât de mare (1 byte, un cuvânt, un fișier, un întreg HDD, etc) și returnează un string de o dimensiune fixă în funcție de tipul de hash folosit. Hash-urile sunt rezistente la coliziuni, adică este extrem de greu de găsit 2 input-uri care să producă același hash. Mai mult, un singur bit schimbat în input va genera un output complet diferit. Exemple de algoritmi de hashing: md5 (învechit), SHA-1, SHA-256.
În laboratoarele trecute, când foloseam SSH, era mereu nevoie să introducem parola utilizatorului pe care ne conectăm. Pentru a evită acest lucru (și a și securiza mașina virtuală de Linux) putem folosi o pereche de chei publice și private. Aceste chei sunt folosite de un algoritm de criptare asimetric (folosește 2 chei). Numim E(m, p) criptarea unui mesaj cu cheia p și D(m, s) decriptarea unui mesaj cu cheia s, p = cheia publică, iar s = cheia secretă. Nu intrăm în concepte de matematică, ci doar vom explica simbolic cum funcționează un algoritm de criptare asimetric:
1. Orice mesaj criptat cu cheia publică poate fi decriptat doar cu cheia privată: D(E(m, p), s) = m
2. Orice mesaj criptat cu cheia privată poate fi decriptat doar cu cheia publică. D(E(m, s), p) = m
Revenind la SSH, userul student își generează o pereche de chei publice/private pe mașina sa locală și copiază cheia publică pe mașina virtuală. Când se autentifică pe aceasta cu userul student, primește un challenge: criptează-mi cu cheia privată a userului student mesajul Salut sunt student!
. Mașina locală criptează mesajul cu cheia privată și o trimite la server. Serverul decriptează mesajul și obține un mesaj valid. Trudy nu poate cripta același mesaj deoarece nu cunoaște cheia privată, și deci serverul va obține o decriptare invalida și nu îi va permite accesul.
1. Cea mai naivă abordare de stocare a parolelor într-o bază de date este în clar. Dacă un atacator reușește să obține acces la baza de date respectivă, nu doar că obține acces la toate conturile, ci și la orice alt cont al unui utilizator de pe alt site unde a fost folosită aceeași parolă. Este evident că această abordare nu este sigură.
User | Password |
---|---|
Mihai | mereverzi |
Radu | usoemisto |
Andrei | usoemehmateemisto |
2. O altă variantă (mai sigură) ar fi să nu stocăm parolele în clar, ci să stocăm hash-ul parolei în baza de date. Astfel, când un utilizator se loghează, facem hash-ul parolei introduse de el și îl comparam cu cel din baza de date.
User | Password |
---|---|
Mihai | 43eff133cceacbf1354369568b486450 |
Radu | 4491fea305731261a83f75672e25bb88 |
Andrei | 96f3e4decfcd7cd02c3027f0b6416b6e |
Abordarea este într-adevăr mai bună, dar încă nu complet sigură. Deși hash-urile nu pot fi sparte direct (dintr-un hash să obținem mesajul inițial), ele pot fi atacate folosind dicționare. Un dicționar este o mulțime de corespondențe (hash_mesaj) → (mesaj)
. Pentru a sparge un hash, putem folosi dicționare mari online precum acesta. Dacă avem norocul ca hash-ul să se afle în dicționar, atunci obținem parola în clar. De obicei, acest lucru se întâmplă pentru toate parolele ce folosesc cuvinte cunoscute sau au o dimensiune/complexitate mică.
Pentru baza de date de mai sus, parola lui Mihai a putut fi spartă, dar cea a lui Andrei nu. Andrei a avut o parola mai lungă, dar acest lucru nu asigură neapărat siguranța ei.
3. O abordare finală ar fi să folosim un salt pentru hash-uirea parolei. Salt-ul este un string random de câteva caractere random ce se folosește în felul următor la construirea unui hash: Hash(salt | parolă), unde “|” înseamnă concatenare. Astfel, salt-ul previne atacul cu dicționar de mai sus deoarece este foarte puțin probabil ca hash-ul respectiv să existe într-un dicționar. Salt-ul se stochează în clar în baza de date.
Salt | Password | |
---|---|---|
Mihai | dfd454ddf | f98ad20d2f42dcd4e53a4d1f40f9c1a5 |
Pentru Mihai, este: Hash(dfd454ddfmereverzi).
Oriunde ne-am crea un nou cont, ne este recomandat să ne setăm o parolă cât mai lungă și mai complexă. Totodată este bine să avem câte o parolă diferită pentru fiecare cont pe care îl avem. Refolosirea unei parole nu înseamnă decât creșterea riscului de a ni se fura datele. Pentru folosirea de parole sigure și diferite este recomandată folosirea unui password manager precum acesta. Un password manager aduce următoarele avantaje:
Protocolul de rețea HTTP aduce beneficii din multe puncte de vedere. Unul dintre dezavantajele lui este faptul că toate datele sunt trimise în clar. Astfel, un atacator precum Trudy va putea intercepta și înțelege un pachet HTTP.
Acest start suplimentar necesar de criptare este adus de HTTPS, detaliat mai pe larg aici. Funcționarea lui este asemănătoare cu ce am descris mai sus la SSH.
Folosind comanda base64 fără niciun parametru putem să encodăm un text.
student@uso:~$ echo -n "Base64 is not encryption!" | base64 QmFzZTY0IGlzIG5vdCBlbmNyeXB0aW9uIQ==
Utilizând parametrul -d putem decoda un text encodat.
student@uso:~$ echo -n "QmFzZTY0IGlzIG5vdCBlbmNyeXB0aW9uIQ==" | base64 -d Base64 is not encryption!
Folosind utilitarul openssl putem să criptăm conținutul unui fișier.
student@uso:~$ echo -n "plaintext content" > plaintext_file.txt student@uso:~$ openssl aes-256-cbc -in plaintext_file.txt -out encrypted_file.enc -pass pass:"uso rules" student@uso:~$ ls encrypted_file.enc plaintext_file.txt
Utilizând parametrul -d putem decripta fișierul encrypted_file.enc
.
student@uso:~$ openssl aes-256-cbc -d -in encrypted_file.enc -out decrypted_file.txt -pass pass:"uso rules" student@uso:~$ cat decrypted_file.txt plaintext content
Folosind comanda md5sum fără niciun parametru putem să generăm hash-ul unui text.
student@uso:~$ echo -n "plaintext content" | md5sum f88d6c9eab9c6a2ef3cfd3c59832b4d6 -
John the Ripper este un utilitar de spargere al parolelor. În cadrul acestui demo dorim sa aflăm parolele utilizatorilor din sistem. Pentru a reduce timpul de brute-force al utilitarului John vom crea o listă de cuvinte.
Instalare John The Ripper
student@uso:~$ sudo apt-get update student@uso:~$ sudo apt-get install john
Copiem hash-urile parolelor în fișierul mypasswd.txt.
student@uso:~$ sudo unshadow /etc/passwd /etc/shadow > mypasswd.txt
Creăm o listă de cuvinte care ne-ar putea ajuta sa ghicim parola unui calculator dintr-o universitate.
student@uso:~$ echo -ne "school\nuniversity\nstudent" > wordlist.txt
Rulăm utilitarul John the Ripper.
student@uso:~$ john --wordlist=wordlist.txt mypasswd.txt Loaded 3 password hashes with 3 different salts (crypt, generic crypt(3) [?/64]) Remaining 2 password hashes with 2 different salts Press 'q' or Ctrl-C to abort, almost any other key for status 0g 0:00:00:00 100% 0g/s 50.00p/s 100.0c/s 100.0C/s school..student Session completed
Pentru a vizualiza rezultatele rulăm următoarea comandă
student@uso:~$ john --show mypasswd.txt student:student:1000:1000:Student User,,,:/home/student:/bin/bash 1 password hash cracked, 1 left
Utilitarul ne indică faptul că parola student este parola utilizatorului student
.
fep.grid.pub.ro
. Folosiți userul și parola de pe acs.curs.pub.ro
. fep.grid.pub.ro
.
Dacă nu se precizează altfel, în această secțiune veți rula comenzile pe stația fizică (sau pe mașina virtuală uso
dacă lucrați acasă).
Asigurați-vă că ați importat mașinile virtuale Tom și Jerry. Găsiți mai multe detalii în secțiunea Înainte de laborator.
[1a] Realizați un md5 pe string-ul whoareyou
folosind md5sum, vedeți exemplul din Demo.
Hash-ul obținut trebuie să fie a46601d9f660704eb28d1ce17ac1fae4
. Asigurați-vă că obțineți același rezultat.
[1b] Intrați pe CrackStation și introduceți hash-ul vostru. Veți observa că el a fost deja spart.
[1c] Generați un string de 10 caractere random ca în exemplul de mai jos:
student@uso:~$ head /dev/urandom | tr -dc A-Za-z0-9 | head -c 10 ; echo '' oargwZRgEv
[1d] Folosiți string-ul generat mai devreme ca Salt pentru mesajul whoareyou
. În cazul din exemplu, s-ar fi realizat md5-ul pe oargwZRgEvwhoareyou
[1e] Încercați pe CrackStation să spargeți acest nou md5. Observați că un Salt întărește securitatea unui hash.
Pe Linux, putem genera parole folosind utilitarul pwgen
:
student@uso:~$ pwgen
ceigie4E phie3fuG ooQua8ch Quochu7A Wi2iesha fiena3Qu xohWah7w nahte9Ao
Caem6Eis Jeiquo2f phahM1je oLou6ohb aishae2O bo1Eishu PhugeS1z Tang6oox
Gaif4aij xoh1Evoa Eipoax7A ADi5Hohx ahJ8aida Aef0och4 iuD7oa3y Tatoo8po
Aephuit2 Segh9gah usaif4Ah Oex5quoo Thei9kae aoyuPh0F iu2vi3Ph aipai3Ow
Oof4Tei9 Naing5Ru nee9geiN noosh7Fo aF7ae8va zoo0IT7w uoj2Sie8 Zooghee0
........
[2a] În modul default, pwgen generează parole ușor de memorat. Generați o parolă greu de memorat, sigură. Hint: man pwgen
[3a] Folosind pwgen, generați o parolă de 80 de caractere, singură pe linie, fără vocale, cu cel puțin o majusculă și fără să conțină numere. Hint: man pwgen
Vom folosi utilitarul pass
pentru a memora parole în Linux din CLI. Instalați pass
:
student@uso:~$ sudo apt-get install pass -y
Dorim să salvăm parola t-series-wins
pentru adresa de mail pwedpei@example.com
. Putem face asta în felul următor:
student@uso:~$ gpg --full-generate-key
(1) RSA and RSA (default)
y
Real name
, email
etcO
pentru opțiunea (O)kay
Passphrase
, folosiți student
.Take this one anyway
pub rsa3072 2018-12-08 [SC] 8E3237EC764994471F898A82B3752D3483E457E9 uid octav sub rsa3072 2018-12-08 [E]
Ne interesează codul 8E3237EC764994471F898A82B3752D3483E457E9
. În cazul vostru va fi alt cod. Copiați codul generat și folosiți-l pentru a inițializa managerul de parole.
student@uso:~$ pass init 8E3237EC764994471F898A82B3752D3483E457E9 Password store initialized for 8E3237EC764994471F898A82B3752D3483E457E9
student@uso:~$ pass edit pwedpei@example.com
Vi se va deschide învim
un fișier, scrieți în el parola, și anume t-series-wins
. Salvați fișierul și ieșiți din el.
student
: student@uso:~$ pass pwedpei@example.com t-series-wins
Putem folosi ssllabs pentru a verifica certificatul unui site HTTPS.
Introduceți Hostname-ul youtube.com
și observați ce notă primește:
Introduceți apoi Hostname-ul expired.badssl.com
ce are certificatul expirat:
ssllabs este un bun utilitar pentru a verifica dacă un site este sigur sau nu.
Dacă nu se precizează altfel, în această secțiune veți rula comenzile pe stația fizică (sau pe mașina virtuală uso
dacă lucrați acasă).
Asigurați-vă că ați importat mașinile virtuale Tom și Jerry. Detalii în secțiunea Înainte de laborator.
Înainte de exercițiile următoare, vrem să ne putem conecta la mașina tom
prin ssh ca până acum, folosind parola. Porniți mașina tom
.
Pentru a face o conexiune SSH între stația fizică și mașina virtuală tom
va trebui să avem interfața activată, pe mașină virtuală tom
. Pentru aceasta rulați comanda de mai jos care vă asigură obținerea, prin DHCP, a parametrilor de rețea pentru interfața enp0s8
.
student@tom:~$ sudo dhclient enp0s8
Folosind comanda de mai jos aflăm adresa IP a mașinii virtuale tom
. În cazul de fată este vorba de 192.168.56.101
.
student@tom:~$ ip a s enp0s8 3: enp0s8: <BROADCAST,MULTICAST,UP,LOWER_UP> mtu 1500 qdisc fq_codel state UP group default qlen 1000 link/ether 08:00:27:71:db:21 brd ff:ff:ff:ff:ff:ff ineț 192.168.56.101/24 brd 192.168.56.255 scope global enp0s8 valid_lft forever preferred_lft forever inet6 fe80::a00:27ff:fe71:db21/64 scope link valid_lft forever preferred_lft forever
Este posibil ca adresa IP pentru mașina virtuală tom
să fie alta în rularea voastră. Folosiți în continuare adresa IP obținută din rularea voastră.
tom
. NU treceți mai departe dacă nu vă merge conexiunea.
[2a] Generați o pereche de chei ssh folosind ssh-keygen
, apăsați Enter
de fiecare dată când vi se cere să introduceți date.
student@uso:~$ ssh-keygen Generating public/private rsa key pair. Enter file in which to save the key (/home/student/.ssh/id_rsa): Enter passphrase (empty for no passphrase): Enter same passphrase again: Your identification has been saved in /home/student/.ssh/id_rsa. Your public key has been saved in /home/student/.ssh/id_rsa.pub. The key fingerprint is: SHA256:Ob3LFt6KV0yTz006l8Zhjj8stJe6mKWsRmWoZs/CDSk student@uso The key's randomart image is: +---[RSA 2048]----+ | | | | | . . | | + o+ o.| | S +o +=+o| | E * o..oo==o| | = *..+..=o.| | o B=.*o * | | ++=* o= .| +----[SHA256]-----+
[2b] Copiați cheia publică creată mai devreme pe tom
, folosind ssh-copy-id
. HINT: ssh-copy-id user@ipaddress
[2c] Dacă copierea a avut loc cu succes, conectați-vă prin ssh la tom
. Veți observa că autentificarea se face pe baze cheii publice și nu mai este cerută parola.
[2d] Creați un user nou pe mașina tom
numit gion
, cu ce parolă doriți voi.
[2e] Dezactivați autentificarea cu parolă prin ssh. HINT: /etc/ssh/sshd_config
. Încercați apoi să vă conectați prin ssh mai întâi cu student, iar apoi cu gion.
Principle of least privilege se referă la faptul că un utilizator, program, modul, etc va putea accesa doar informațiile și resursele necesare pentru desfășurarea activității intenționate.
Cu alte cuvinte, utilizatorul student va putea accesa doar fișierele și directoarele care îl privesc, nu și cele ce conțin date private ale altor utilizatori, de exemplu directorul /home/gion
, care este home-ul utilizatorului gion
.
În Linux, acest lucru se definește folosind permisiuni. Ne amintim de suita de comenzi chown
, chgrp
, chmod
din laboratoarele trecute. Dorim de exemplu să îi dăm drepturi doar utilizatorului student pe directorului sau de home:
student@uso:~$ sudo chown student /home/student/ student@uso:~$ sudo chgrp student /home/student/ student@uso:~$ sudo chmod 700 /home/student/ student@uso:~$ ls -l /home/ total 4 drwx------ 23 student student 4096 dec 8 23:30 student
Cu chown
schimbăm ownerul directorului, cu chgrp
schimbat group ownerul, iar cu chmod
îi permitem doar utilizatorului student
să vadă sau modifice conținutul directorului /home/student
.
Principle of least privilege se aplică foarte mult în zona de web. Se asigură astfel faptul ca dacă o pagină a unui site a fost compromisă, nu va fi compromis întreg site-ul sau chiar întreg server-ul.
/home/student/uso-lab/10-sec/support/nice-to-know
.
Tehnica de brute-force presupune încercarea oricăror combinării posibile de caractere în încercarea de a sparge o parolă. În cazul nostru, vom lucra cu un zip.
Dacă parola este suficient de lungă (peste 10-12 caractere) atunci ea este considerată relativ sigură pentru un atac de acest tip întrucât va dura mult prea mult găsirea parolei corecte, chiar cu cele mai puternice CPU-uri din prezent.
Vom încerca să spargem parola arhive zip secret_brute_force.zip
. Pentru a face acest lucru, vom instala utilitarul fcrackzip:
student@uso:~$ sudo apt-get install fcrackzip
Știm faptul că arhiva are o parolă de maxim 4 caractere, deci este fezabil să rulăm un atac de tip brute-force:
student@uso:~/.../10-sec/support/nice-to-know$ fcrackzip -v -l 1-4 -u secret_brute_force.zip found file 'flag.txt', (size cp/uc 34/ 22, flags 1, chk 6543) PASSWORD FOUND!!!!: pw == fd7 student@uso:~/.../10-sec/support/nice-to-know$ unzip -P fd7 secret_brute_force.zip Archive: secret_brute_force.zip extracting: flag.txt student@uso:~/.../10-sec/support/nice-to-know$ cat flag.txt USO{viața_pe_internet}
Argumentele comenzii fcrackzip sunt următoarele:
-v
→ verbose -l 1-4
→ atac de tip brute-force cu lungimea parolei între 1 și 4 caractere -u
→ verifică parola prin încercarea de a dezarhiva arhiva
Asemănător exemplului de mai sus, avem în același director arhiva zip secret_wordlist.zip
. Deoarece parola este suficient de lungă, ea nu poate fi spartă folosind un atac de tip brute-force.
Poate fi însă spartă folosind un dicționar de cuvinte. fcrackzip are opțiunea de a încerca parole dintr-o listă (numite wordlist). Dacă parola arhivei se află în lista de cuvinte, atunci ea va putea fi spartă.
5gangmoduavion??
??), multe persoane folosesc parole simple pentru a-și proteja datele personale.
[2a] Spargeți parola arhivei secret_wordlist.zip
folosind dicționarul wordlists.txt
. (HINT: man fcrackzip
sau Google
)
Atacatorul Trudy a reușit să obțină acces la calculatorului studentului Vladimir
. Trudy a capturat tot traficul pe care Vladimir l-a făcut în rețea în captura de rețea capture.pcapng
și va încerca să găsească date care l-ar putea interesa. Pentru acest lucru, el instalează Wireshark rulând comenzile următoare:
student@uso:~$ sudo add-apt-repository ppa:wireshark-dev/stable student@uso:~$ sudo apt-get update student@uso:~$ sudo apt-get install wireshark
După ce s-a instalat, el pornește Wireshark:
student@uso:~$ wireshark
Deschide apoi captura de rețea capture.pcapng
în Wireshark folosind File → Open
:
Vladimir a navigat mult pe internet și deci a generat mult trafic. Trudy știe că el a intrat pe 2 site-uri care îi pot fi de interes aavtrain.com și acs.curs.pub.ro.
Pentru început, Trudy află adresa ip a site-ului aavtrain.com:
student@uso:~$ ping aavtrain.com PING aavtrain.com (192.185.11.183) 56(84) bytes of data. 64 bytes from pss24.win.hostgator.com (192.185.11.183): icmp_seq=1 ttl=128 time=148 ms ......
Acum că știe adresa IP a site-ului, dorește să vadă în Wireshark doar pachetele schimbate cu această adresă IP. Pentru a face asta, el aplică un filtru în Wireshark, ip.addr == 192.185.11.183
și apasă Enter
:
Acum că vede doar informațiile legate de aavtrain.com, Trudy observă că Vladimir a făcut un request de POST pe acest site. Request-urile de POST se fac de multe ori în cazul unei pagini de login. Pentru a investiga, Trudy urmărește traficul HTTP astfel: * Click-dreapta pe request-ul de POST → Follow → HTTP Stream:
Trudy vede în clar informațiile trimise de Vladimir la Login:
userul:
student_vladimir
parola:
supersecretpasswordvladimir
Trudy dorește acum să afle și contul de acs.curs.pub.ro. Află adresa IP că mai sus:
141.85.241.51, filtrează după ea în Wireshark :
ip.addr == 141.85.241.51'', găsește requestul de POST și urmărește traficul TCP similar ca mai sus:
De data aceasta, Trudy nu poate să extragă nicio informație.
Motivul este că acs.curs.pub.ro folosește HTTPS, deci întreg traficul este criptat. aavtrain.com folosește HTTP, fapt ce îl face vulnerabil la atacuri de tip Man-in-the-middle, adică exact ce a făcut Trudy.
#include <stdio.h> #include <stdlib.h> // For exit() int main() { FILE *fptr; char filename[100], c; printf("Enter the filename to open \n"); scanf("%s", filename); // Open file fptr = fopen(filename, "r"); if (fptr == NULL) { printf("Cannot open file \n"); exit(0); } // Read contents from file c = fgetc(fptr); while (c != EOF) { printf ("%c", c); c = fgetc(fptr); } fclose(fptr); return 0; }
Folosiți comanda iptables pentru a bloca traficul SSH către sistemul fizic. Puteți urmări exemplu de aici.
Pentru a testa, porniți mașinile virtuale tom
și jeryy
. Mai întâi conectați-vă prin ssh
pe mașina tom
.
ssh
.
XSS sau Cross-site scripting este o vulnerabilitate web listată în OWASP TOP 10
. Citiți mai multe despre XSS, precum și niște exemple, aici.
Parcurgeți câte nivele puteți din XSS GAME.
Scrieți un program în python
ce criptează și apoi decriptează un text folosind AES în modul CBC. Puteți citi mai multe despre AES aici. Pentru program, puteți urmări indicațiile de aici.
Alegeți un site care să folosească HTTPS. Obțineți certificatul site-ului din CLI folosind openssl
.