Show page

Differences

This shows you the differences between two versions of the page.

--- pm:prj2026:florin.stancu:tudor_vasile.stafi [2026/05/24 03:30]
tudor_vasile.stafi [Software Design]
+++ pm:prj2026:florin.stancu:tudor_vasile.stafi [2026/05/24 03:51] (current)
tudor_vasile.stafi [Software Design]
@@ Line 36: / Line 36: @@
 <note tip>
-.Mediu de dezvoltare: Aplicația a fost dezvoltată și compilată folosind (VSCode) împreună cu extensia PlatformIO.
+. Mediu de dezvoltare: Aplicația a fost dezvoltată și compilată folosind (VSCode) împreună cu extensia PlatformIO.
+. Librarii
+ - <avr/io.h>
+ - <util/delay.h>
+ - <avr/pgmspace.h>: Pentru stocarea fontului OLED-ului direct în memoria Flash, economisind astfel memoria RAM limitata
+. Algoritmi şi structuri implementate:
+ - Algoritmul de Tracking Solar: Logica principală se bazează pe citirea celor 4 senzori (TEMT6000) și calcularea mediilor pe axe: axa verticală (media de sus vs media de jos) și axa orizontală (stânga vs. dreapta). Sistemul compară aceste medii și, dacă diferența depășește o toleranță  definită (pentru a preveni oscilațiile), ajustează poziția panoului.
+ - Controlul Actuatoarelor (PWM): S-a implementat generarea de semnale Fast PWM folosind Timer0. Pozițiile servomotoarelor sunt controlate prin   modificarea directă a regiștrilor de comparare OCR0A și OCR0B.
+ - Implementarea protocolului TWI (Two-Wire Interface) direct pe regiștri pentru a trimite comenzi și date către display-ul OLED SSD1306.
+. Laboratoare folosite:
+Laboratorul 0: GPIO
+Controlul pinilor fizici ai plăcii. L-am folosit pentru a seta pinii ca intrări sau ieșiri
+Laboratorul 3: Timere. PWM
+Am folosit generarea de semnale PWM pentru a controla cele două servomotoare
+Laboratorul 4: ADC
+Am folosit conversia analog-digitală (ADC) pentru a citi semnalele de la cei 4 senzori de lumină
+Laboratorul 6: I2C
+Am folosit protocolul I2C ca să pot comunica cu display-ul folosind doar două fire (SDA și SCL), trimițând datele și valorile senzorilor pentru a fi afișate în timp real
 </note>
 <note tip>
 Arhiva proiectului:
-{{:pm:prj2026:florin.stancu:proiectpm.zip|}}
+{{:pm:prj2026:florin.stancu:stafi_tudor.zip|}}
 </note>
 ===== Rezultate Obţinute =====
 <note tip>
-Care au fost rezultatele obţinute în urma realizării proiectului vostru.
+Proiectul a fost finalizat cu succes, obținând următoarele rezultate:
+Funcționarea algoritmului de tracking: Proiectul reușește să urmărească precis o sursă de lumină (ex. o lanternă) pe ambele axe (sus-jos și stânga-dreapta). Sistemul se oprește atunci când toți cei 4 senzori primesc o cantitate egală de lumină.
+Protecția mecanică: Datorită limitelor impuse din soft, brațele servomotoarelor nu depășesc cursa fizică permisă de asamblare, prevenind astfel blocarea sau arderea motoarelor.
+Interfața cu utilizatorul: Ecranul OLED afișează în timp real și fără întârzieri valorile brute citite de la senzori și unghiul actual al motoarelor, fiind un instrument excelent pentru debug și demonstrație.
 </note>
 ===== Concluzii =====
+Realizarea acestui „Tracker Solar” a fost o experiență practică buna, prima de acest gen.
+Principalele concluzii:
+Importanța calibrării: Am învățat că valorile pur matematice din cod trebuie mereu ajustate la realitatea fizică.
+Zgomotul senzorilor: Introducerea unei variabile de „toleranță” a fost esențială. Fără ea, sistemul ar fi oscilat continuu la cele mai mici schimbări de umbră.
+Avantajul lucrului la nivel de regiștri: Deși programarea directă a regiștrilor în mediul PlatformIO/AVR-GCC este mai complexă decât utilizarea librăriilor predefinite Arduino, aceasta oferă un control mult mai fin și stabil asupra funcțiilor critice (precum generarea semnalului PWM).
+Dezvoltări viitoare: Ca direcții de îmbunătățire pe viitor, sistemul ar putea beneficia de atașarea unui panou solar real care să încarce un acumulator în timp ce urmărește soarele.
 ===== Bibliografie/Resurse =====