Table of Contents

Tobe Electronice

Introducere

Acest proiect constă în realizarea unui controller de tobe electronice bazat pe placa ATmega328P XMINI și senzori piezoelectrici, capabil să detecteze loviturile aplicate pe diferite pad-uri și să le convertească în semnale MIDI transmise către calculator. Sistemul include funcționalități precum detectarea intensității loviturii, metronom vizual și audio, afișarea BPM-ului și gestionarea mai multor preseturi de configurare.

Descriere generală

Arhitectura proiectului se bazează pe o unitate centrală de procesare reprezentată de microcontrollerul ATmega328P XMINI, care gestionează citirea senzorilor piezoelectrici, generarea semnalelor MIDI și controlul perifericelor auxiliare. Sistemul este organizat în mai multe module hardware care comunică prin interfețe analogice și digitale.

Module și interacțiune

  1. Unitatea de procesare (ATmega328P): Microcontrollerul reprezintă nucleul sistemului și coordonează toate componentele proiectului. Acesta citește valorile analogice provenite de la senzorii piezoelectrici, detectează loviturile și convertește evenimentele în mesaje MIDI transmise către calculator prin interfața serială USB (USART).
  2. Sistemul de intrare analogică (ADC): Kitul de tobe utilizează mai mulți senzori piezoelectrici analogici montați pe pad-uri. Fiecare senzor generează o tensiune proporțională cu intensitatea loviturii, iar semnalul este citit de convertorul Analog-to-Digital (ADC) al microcontrollerului.
  3. Interfața de control (GPIO): Sistemul include trei butoane tactile utilizate pentru controlul BPM-ului metronomului și schimbarea preseturilor. Butoanele utilizează rezistențele interne de tip pull-up ale microcontrollerului și comută semnalul în LOW la apăsare.
  4. Sistemul de afișare (7-Segment Display): Afișajul cu 4 cifre este utilizat pentru afișarea BPM-ului. Modulul comunică printr-o interfață serială simplificată utilizând doi pini digitali ai microcontrollerului.
  5. Sistemul de feedback audio și vizual: Metronomul este implementat utilizând un LED de mare intensitate și un buzzer activ. Acestea oferă feedback vizual și audio pentru menținerea ritmului în timpul utilizării sistemului.
  6. Interfața de comunicație serială (USART): Datele MIDI generate de microcontroller sunt transmise către calculator prin conexiunea microUSB integrată pe placă. Un software de tip MIDI bridge interpretează datele seriale și le convertește într-un port MIDI virtual utilizat de aplicațiile audio.
  7. Sistemul de alimentare: Întregul sistem este alimentat prin conexiunea microUSB a plăcii XMINI. Alimentarea de 5V este distribuită către senzori și modulele auxiliare prin liniile comune ale breadboard-ului.

Hardware Design

Designul hardware al proiectului este conceput pentru a realiza un controller de tobe electronice modular și ușor de extins, utilizând senzori piezoelectrici pentru detectarea loviturilor și comunicație serială pentru transmiterea semnalelor MIDI către calculator. Sistemul este organizat în jurul microcontrollerului ATmega328P XMINI și utilizează periferice dedicate pentru feedback audio-vizual și controlul utilizatorului.

Lista de piese:

Detalii de design electric:

Senzorii piezoelectrici sunt conectați la intrările analogice ale microcontrollerului prin intermediul modulelor dedicate de condiționare a semnalului. Fiecare senzor generează o tensiune proporțională cu intensitatea loviturii detectate. Microcontrollerul citește aceste valori utilizând convertorul ADC intern și generează mesaje MIDI corespunzătoare.

Display-ul TM1637 este utilizat pentru afișarea BPM-ului și comunică prin doi pini digitali dedicați. Feedback-ul utilizatorului este completat de un LED de mare intensitate și un buzzer activ utilizat pentru implementarea metronomului.

Întregul sistem este alimentat prin conexiunea microUSB a plăcii XMINI, iar tensiunea de 5V este distribuită către module prin liniile comune ale breadboard-ului.

Software Design

Descrierea codului aplicaţiei (firmware):

  • mediu de dezvoltare (if any) (e.g. AVR Studio, CodeVisionAVR)
  • librării şi surse 3rd-party (e.g. Procyon AVRlib)
  • algoritmi şi structuri pe care plănuiţi să le implementaţi
  • (etapa 3) surse şi funcţii implementate

Rezultate Obţinute

Care au fost rezultatele obţinute în urma realizării proiectului vostru.

Concluzii

Download

O arhivă (sau mai multe dacă este cazul) cu fişierele obţinute în urma realizării proiectului: surse, scheme, etc. Un fişier README, un ChangeLog, un script de compilare şi copiere automată pe uC crează întotdeauna o impresie bună ;-).

Fişierele se încarcă pe wiki folosind facilitatea Add Images or other files. Namespace-ul în care se încarcă fişierele este de tipul :pm:prj20??:c? sau :pm:prj20??:c?:nume_student (dacă este cazul). Exemplu: Dumitru Alin, 331CC → :pm:prj2009:cc:dumitru_alin.

Jurnal

Puteți avea și o secțiune de jurnal în care să poată urmări asistentul de proiect progresul proiectului.

Bibliografie/Resurse

Listă cu documente, datasheet-uri, resurse Internet folosite, eventual grupate pe Resurse Software şi Resurse Hardware.

Export to PDF