Proiectul constă într-un robot capabil să recunoască culorile fețelor unui Cub Rubik și să le reasambleze în ordinea corectă. Acesta funcționează ca o punte între lumea digitală și cea fizică, primind instrucțiuni și transformându-le în mișcări reale pentru a rezolva cubul.
Scopul principal este realizarea unui sistem interactiv care să poată demonstra vizual etapele de rezolvare ale cubului. Nu este doar o mașinărie care face totul singură, ci un dispozitiv care permite utilizatorului să urmărească și să controleze întreg procesul, pas cu pas.
Totul a plecat de la dorința de a vedea cum concepte precum inteligența artificială pot fi aplicate într-un obiect tangibil. Am pornit de la ideea unui robot care să poată comunica cu noi: el ne spune ce vede pe cub, iar noi îi putem spune ce mișcări să facă, evitând astfel o funcționare rigidă și complet automată.
Pentru mine, utilitatea este practică: învăț să stăpânesc interacțiunea dintre senzori și partea mecanică într-un mod fluid. Pentru ceilalți, robotul are un rol strict didactic. Este mult mai simplu să înveți să rezolvi cubul urmărind o demonstrație fizică, executată în timp real, decât încercând să descifrezi scheme abstracte dintr-o carte sau de pe internet.
PC (Interfața de control): Reprezintă nivelul superior de decizie. Acesta rulează algoritmii de rezolvare a cubului, calculează soluția optimă și transmite instrucțiunile către microcontroler prin protocolul UART.
ATmega328P (Microcontrolerul): Este unitatea centrală de procesare. Acesta acționează ca un interpret între software și hardware: „traduce” comenzile primite prin interfața serială în semnale de comandă pentru motoare și gestionează interogarea senzorilor.
Senzori C (Senzorii de culoare): Șase unități de citire care identifică culorile fețelor cubului. Aceștia convertesc lumina reflectată în date digitale ce sunt transmise către microcontroler prin bus-ul de date I2C.
Modulul I2C (Multiplexor): Deoarece senzorii partajează aceeași adresă sau sunt numeroși, acest modul permite gestionarea lor eficientă folosind doar doi pini de date (SDA/SCL), optimizând astfel fluxul de informații și cablajul.
CNC Shield: Plăci de extensie ce facilitează distribuția semnalelor către drivere. Acestea organizează pinii de control, permițând microcontrolerului să gestioneze simultan cele 6 motoare necesare proiectului.
Drivere: Module de putere care primesc semnalele logice de joasă tensiune de la microcontroler și livrează curentul necesar motoarelor. Acestea interpretează impulsurile primite pentru a executa pașii fizici.
Motoare Stepper: Actuatori de precizie care rotesc fețele cubului. Controlul lor este realizat prin semnale de tip Step/Dir, generate software prin rutine de întreruperi (ISR) pentru a asigura un unghi de rotație exact (90 de grade sau 180 de grade).
LCD: Afișează feedback vizual și starea sistemului în timp real.
Sursa de tensiune & Distribuitorul de putere: Asigură energia necesară întregului ansamblu. Distribuitorul separă ramura de forță (pentru motoare) de cea de control, pentru a evita interferențele electrice.
Regulator de tensiune: Coboară și stabilizează tensiunea pentru componentele logice sensibile (microcontroler și senzori), protejându-le împotriva fluctuațiilor.
Cooler: Sistem de răcire activ care previne degradarea termică a driverelor și a regulatorului în timpul funcționării prelungite.
| Componentă | Cantitate | Categorie | Rol / Detalii tehnice |
|---|---|---|---|
| Motor Pas cu Pas Nema 17 | 6 bucăți | Mișcare / Actuatoare | Asigură acționarea mecanică directă a celor 6 fețe ale cubului. |
| Driver Motor A4988 | 6 bucăți | Mișcare / Actuatoare | Controlul precis al curentului și pașilor pentru fiecare motor Nema 17. |
| Shield CNC v3 | 2 bucăți | Mișcare / Actuatoare | Plăci de extensie pentru interfațarea și montarea rapidă a driverelor. |
| Senzor de Culoare TCS34725 | 6 bucăți | Senzori & Optică | Achiziția de date cromatice (RGB) de pe fiecare fațetă a cubului. |
| Multiplexor I2C (TCA9548A) | 1 bucată | Senzori & Optică | Permite citirea simultană a celor 6 senzori prin izolarea aceleiași adrese I2C. |
| Placă Microcontroler ATmega328p | 1 bucată | Control / Logică | Unitatea centrală de procesare (ex: Arduino Uno) care rulează algoritmul. |
| Placă distribuție putere (9 cai) | 1 bucată | Alimentare / Protecție | Sistem de distribuție 12V echipat cu siguranțe fuzibile pentru protecție la scurtcircuit. |
| Modul Buck Converter | 1 bucată | Alimentare / Protecție | Coborâtor de tensiune reglabil (1.25V - 37V) pentru stabilizarea liniei de logică (5V). |
| Sursă de alimentare | 1 bucată | Alimentare / Protecție | Sursa principală de energie, asigură tensiunea necesară motoarelor (max. 30V). |
| Condensatori Electrolitici | 4 bucăți | Alimentare / Protecție | Filtrarea tensiunii și absorbția vârfurilor de curent pentru protecția driverelor. |
| Ventilator / Cooler (12V) | 1 bucată | Alimentare / Protecție | Răcirea activă a driverelor A4988 pentru prevenirea protecției termice. |
| Breadboard | 1 bucată | Prototipare | Placă de test pentru realizarea rapidă a conexiunilor electrice fără lipire. |
| Cub Rubik | 1 bucată | Altele | Obiectul fizic central supus procesului de scanare și rezolvare mecanică. |
Implementarea fizică a sistemului presupune interconectarea modulelor electrice. Configurația aleasă asigură imunitate la perturbații electromagnetice. De asemenea, circuitul garantează o rată optimă de transfer pe magistrale. Conexiunile au fost structurate pe blocuri funcționale clare. Fiecare nod de legătură a fost analizat critic din punct de vedere al semnalului.
Discuția 1: Cum am rezolvat conflictul adreselor la senzori
Când am început proiectul, am observat o mare problemă. Toți cei 6 senzori de culoare au din fabrică exact aceeași adresă hardware. Din acest motiv, nu am putut să îi leg în paralel direct la microcontroler. Ca să rezolv asta, am introdus în schemă multiplexorul TCA9548A. Acesta funcționează ca un comutator digital pornit din cod. Acum, eu selectez pe rând câte un canal și citesc fețele cubului una câte una, fără erori.
Discuția 2: Separarea liniilor de Logică și de Forță
Am observat rapid că motoarele pas cu pas consumă foarte mult curent. În plus, ele produc un zgomot electric masiv în circuit. Acest zgomot îmi reseta sau îmi bloca microcontrolerul în timpul testelor. Ca să scap de problemă, am separat complet traseul de alimentare al motoarelor de cel al logicei. Am alimentat motoarele direct din sursa mare. Componentelor sensibile le-am dat 5V curați dintr-un Buck Converter. Am unit doar firele de masă (GND) ca referință.
Discuția 3: Protecția driverelor cu condensatori
La porniri și opriri brute, am văzut că motoarele generează vârfuri inverse de tensiune. Aceste spike-uri pot prăji instantaneu tranzistorii scumpi din drivere. Pentru a-mi proteja piesele, am montat condensatori electrolitici în paralel pe alimentarea fiecărui driver. Eu îi văd ca pe niște baterii tampon de foarte mare viteză. Ei absorb imediat acele vârfuri periculoase și îmi mențin tensiunea stabilă pe linie.
Discuția 4: Transmiterea comenzilor de mișcare (STEP / DIR)
Am realizat din start că microcontrolerul meu nu are destulă putere ca să învârtă direct un motor Nema 17. Din acest motiv, am ales să controlez totul indirect prin driverele A4988. Eu trimit de pe pini doar două semnale logice slabe. Cu pinul DIR aleg în ce parte se învârte motorul (stânga sau dreapta). Prin pinul STEP trimit impulsuri rapide, iar frecvența lor îmi dictează viteza de rotație.
Discuția 5: De ce am folosit Shield-urile CNC
Când am numărat pinii de pe placa mea Arduino Uno, am văzut că nu am suficienți pini fizici pentru 6 drivere. Soluția mea a fost să folosesc două plăci de extensie Shield CNC v3. Aceste plăci se montează direct peste microcontroler. Ele îmi multiplică și îmi rutează curat toate legăturile. Așa am scăpat de fire lungi și am redus riscul de interferențe.
Discuția 6: Cum am rezolvat supraîncălzirea (Managementul termic)
În timpul funcționării, am observat că driverele A4988 se încingeau extrem de puternic. Dacă depășeau o anumită temperatură, ele intrau singure în protecție și îmi opreau robotul în mijlocul mișcării. Ca să rezolv asta, am integrat în schemă un ventilator de 12V. L-am pus să bată direct pe radiatoarele lor. Fluxul continuu de aer le ține reci și sistemul meu merge stabil ore în șir.
Discuția 7: Organizarea firelor cu distribuitorul de putere
Aveam foarte multe componente care cereau alimentare la 12V și nu doream să fac un nod aglomerat de fire. Am decis să folosesc o placă de distribuție a puterii cu 9 căi. Cu ajutorul ei, am împărțit curentul de la sursa principală în mod curat și organizat. Un mare avantaj pe care l-am observat sunt siguranțele fuzibile incluse. Ele îmi protejează piesele și izolează circuitul la orice scurtcircuit accidental.
Discuția 8: Economisirea pinilor prin legarea EN și DIR
Pentru că resursele de pini erau la limită, a trebuit să fiu inventiv. Am observat că pot grupa pinii de control de la drivere în paralel pe aceleași linii logice. Mai exact, am unit pinii de activare (EN) și direcție (DIR) în noduri comune. Deoarece motoarele mele merg în grupuri logice impuse de algoritm, această conexiune mi-a redus la jumătate pinii folosiți. Astfel, am eliberat pini vitali pentru senzorii de culoare.
Discuția 9: Cum am reglat curentul din potențiometre (VREF)
La primele teste, unele motoare se încingeau prea tare, iar altele pierdeau pași și stricau rezolvarea cubului. Am înțeles că trebuie să calibrez curentul trimis spre bobine. Am luat un multimetru și am început să măsor tensiunea VREF direct pe micile șuruburi (potențiometre) de pe drivere. Învârtind fin de ele, am limitat electronic curentul maxim. Acum am obținut cuplul perfect de rotație, iar motoarele rămân reci.
Proiectul este dezvoltat pentru microcontrolerul ATmega328P, utilizând mediul de dezvoltare PlatformIO (ecosistemul atmelavr). Configurarea sistemului este definită prin următorii parametri:
* Platformă: atmelavr * Placă de dezvoltare: ATmega328P (utilizează protocolul xplainedmini ca interfață de upload prin avrdude) * Framework: arduino (folosit pentru structura nativă de compilare a fișierelor C) * Frecvență procesor (F_CPU): 16000000UL (16 MHz) * Viteză Monitor Serial (UART): 9600 bps * Librării 3rd-party: chris–a/Keypad
Aplicația implementează controlul automatizat al unui robot pentru rezolvarea Cubului Rubik, dotat cu 6 motoare pas cu pas (câte unul dedicat fiecărei fețe) și 6 senzori de culoare independenți poziționați deasupra brațelor mecanice.
Maparea Mișcărilor (Singmaster Notation) Sistemul asociază caracterele primite prin UART cu funcțiile mecanice din firmware conform tabelului de execuție:
| Notare Mutare | Funcție Firmware Asociată | Tip Acțiune Mecanică | Pași Executați |
|---|---|---|---|
| “U” / “U'” / “U2” | mutari.up_ceas, mutari.up_anticeas, mutari.up_dublu | Fața Superioară | 50 (90°) / 50 (-90°) / 100 (180°) |
| “D” / “D'” / “D2” | mutari.down_ceas, mutari.down_anticeas, mutari.down_dublu | Fața Inferioară | 50 (90°) / 50 (-90°) / 100 (180°) |
| “L” / “L'” / “L2” | mutari.left_ceas, mutari.left_anticeas, mutari.left_dublu | Fața Stângă | 50 (90°) / 50 (-90°) / 100 (180°) |
| “R” / “R'” / “R2” | mutari.right_ceas, mutari.right_anticeas, mutari.right_dublu | Fața Dreaptă | 50 (90°) / 50 (-90°) / 100 (180°) |
| “F” / “F'” / “F2” | mutari.front_ceas, mutari.front_anticeas, mutari.front_dublu | Fața Frontală | 50 (90°) / 50 (-90°) / 100 (180°) |
| “B” / “B'” / “B2” | mutari.back_ceas, mutari.back_anticeas, mutari.back_dublu | Fața Posterioară | 50 (90°) / 50 (-90°) / 100 (180°) |
Protocolul de Comunicație UART Pentru viteză și eficiență mecanică, firmware-ul procesează direct două coduri de acțiune primitive primite de la PC:
Codul aplicației este modularizat în mai multe fișiere pentru a separa perifericele hardware de logica de business și a permite un debugging facil:
Fişierele se încarcă pe wiki folosind facilitatea Add Images or other files. Namespace-ul în care se încarcă fişierele este de tipul :pm:prj20??:c? sau :pm:prj20??:c?:nume_student (dacă este cazul). Exemplu: Dumitru Alin, 331CC → :pm:prj2009:cc:dumitru_alin.