• 8. Configurări de rețea
• 10.3.1 Monitorizarea sistemului (Monitorizarea serviciilor de rețea)
• Linux.com: Working with Network Configurations in Command Line

Link-uri utile iproute2:

• Iproute2 docs
• Iproute2 simple tutorial
• Gentoo Iproute2 docs
• Linux ip Command Examples

Extra: Motivații pentru care suita ifconfig nu se mai folosește:

• ''net-tools'' has been deprecated
• Linux Foundation: Please keep in mind that most net-tools programs are obsolete
• CentOS 7 release notes: Commonly used utilities such as ifconfig/netstat have been marked as deprecated for some considerable time and the 'net-tools' package is no longer part of the @core group so will not be installed by default.

• Mașina virtuală ''dvorak''
• Mașinile virtuale ''vivaldi'' și ''verdi''.

student@uso:~$ ls -lah /mnt/sda5

• Cum adaug o adresă IP pe o interfață?

ip address add 192.168.1.1/24 dev eth0

Pentru modificare se pot folosi {add | change | replace}

• Cum șterg o adresă IP pe o interfață?

ip address del IFADDR dev STRING

• Cum afișez adresa IP a unei interfațe?

 ip address show dev eth0 

• Cum afișez informații despre toate interfețele?
  • Toate interfețele: ip address show
  • Doar cele active: ip address show up sau ip link show up

• Cum adaug default gateway?

 ip route add default via 10.10.10.1 

• Cum șterg default gateway?

 ip route delete 10.0.1.0/25 via 10.10.10.1 

• Cum afișez default gateway-ul?

 ip route show 

• Cum actualizez server-ul DNS?
  • O variantă: editare /etc/resolv.conf
  • Altă variantă: /etc/network/interfaces (pe sisteme Debian-based, opțiunea dns-nameservers)

• Cum activez o interfață de rețea?

ip link set eth0 up

Interfețele de rețea reprezintă dispozitivele prin intermediul cărora un host se poate conecta la o rețea de calculatoare. Cele mai întâlnite sunt plăcile de rețea Ethernet care sunt nelipsite din aproape orice calculator. Alte exemple de interfețe de rețea sunt adaptoarele WiFi sau interfețele virtuale care, chiar dacă nu conectează fizic un calculator la o rețea, pot participă la interconectarea calculatoarelor (ex: interfețe folosite în virtualizare sau pentru tunelare).

Cel mai simplu mod de a determina interfețele de rețea prezente pe un host este de a rula comanda ip address show:

student@uso:~$ ip address show
[...]
2: eth0: <BROADCAST,MULTICAST,UP,LOWER_UP> mtu 1500 qdisc pfifo_fast state UP group default qlen 1000
    link/ether bc:ae:c5:1c:06:81 brd ff:ff:ff:ff:ff:ff
    inet 192.168.1.103/24 brd 192.168.1.255 scope global eth0
       valid_lft forever preferred_lft forever
    inet6 fe80::beae:c5ff:fe1c:681/64 scope link 
       valid_lft forever preferred_lft forever
[...]

Ce informații (din curs) observați în output-ul de mai sus?

Pentru a vedea informații doar despre o interfață de rețea:

student@uso:~$ ip address show eth0
student@uso:~$ ip address show dev eth0

Comanda de mai sus afișează absolut toate interfețele de rețea din sistem (inclusiv cele neconfigurate/inactive). Pentru a vedea doar interfețele de rețea funcționale (cu legătură activă) folosim comanda:

student@uso:~$ ip link show up
[...]
 
student@uso:~$ ip address show up
[...]
2: eth0: <BROADCAST,MULTICAST,UP,LOWER_UP> mtu 1500 qdisc pfifo_fast state UP mode DEFAULT group default qlen 1000
    link/ether bc:ae:c5:1c:06:81 brd ff:ff:ff:ff:ff:ff
[...]

Ce diferență este între output-ul celor două comenzi? Notă: am folosit două obiecte diferite (link vs. address).

Inspectarea tabelei de rutare (pentru gateway) se face folosind:

student@uso:~$  ip route show
default via 192.168.1.1 dev eth0  proto static 
192.168.1.0/24 dev eth0  proto kernel  scope link  src 192.168.1.103  metric 1 
[...]

Observați pe a doua linie, prima coloană cum este specificată rețeaua din care face parte gateway-ul.

Configurările inițiale de rețea ale unei interfețe pot fi modifcate în diferite moduri: prin schimbarea adresei IP și/sau a măștii de rețea, prin schimbarea rutei implicite sau a serverului DNS. Dacă modificările nu persistă după un restart al sistemului spunem că aveam de-a face cu o configurare temporară.

Acest tip de configurare este util în momentul în care se experimentează cu diferite opțiuni sau atunci când apare o situație neobișnuită și configurarea implicită a interfețelor trebuie schimbată, de exemplu, dacă gateway-ul obișnuit (provider-ul de Internet) este inaccesibil temporar și avem la dispoziție un gateway alternativ (conexiunea 3G) am dori să schimbăm ruta implicită (default gateway) pentru a restabili conexiunea cu Internetul.

Sintaxa generală folosind iproute2 este:

ip address add {ip_addr/mask} dev {interface}

Pentru a configura static și temporar interfața eth0 cu adresa 192.168.1.12 și masca de rețea 24 (255.255.255.0) folosim comanda următoare:

student@uso:~$ sudo ip address add 192.168.1.12/24 dev eth0

O altă comandă care poate fi folosită pentru configurări temporare este route. Cu ajutorul acesteia putem modifica default gateway (ruta implicită) a unei rețele astfel:

student@uso:~$ sudo ip route add default via 192.168.2.2

student@uso:~$ sudo ip route add 192.168.1.0/24 via 10.0.0.15
RTNETLINK answers: Network is unreachable

Spre deosebire de comenzile anterioare, care foloseau valori statice (constante) pentru parametrii de configurare, o configurare dinamică presupune că aceste valori se determină automat prin diferite mecanisme. Un astfel de mecanism este protocolul DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol). Configurarea automată a unei interfețe de rețea prin DHCP poate fi făcută cu utilitarul dhclient. Acesta primește ca parametru numele interfeței care se vrea a fi configurată:

student@uso:~$ sudo dhclient eth0

Configurările obișnuite care se obțin prin DHCP sunt: adresa IP și masca de rețea, default gateway, precum și server DNS.

Configurarea permanentă presupune că setările interfețelor de rețea vor fi disponibile și după un restart al sistemului. Acest efect se obțiune prin salvarea configurațiilor în cadrul unor fișiere. Sistemele bazate pe Ubuntu/Debian folosesc în mod convențional fișierul /etc/network/interfaces pentru salvarea configurațiilor de adresă IP, mască de rețea și default gateway și fișierul /etc/resolv.conf pentru salvarea adresei serverului DNS.

sudo ifup <INTERFACE_NAME>

sudo ifup eth0

sudo ifup <INTERFACE_NAME>

student@uso:~$ sudo service network-manager stop

Pentru a configura o interfață în mod permanent, static, trebuie să adăugăm în fișierul /etc/network/interfaces o intrare similară cu:

auto eth0
iface eth0 inet static
    address 192.168.0.2
    netmask 255.255.255.0
    gateway 192.168.0.1

Linia iface eth0 inet static specifică interfața de configurat (eth0) și metoda de configurare (statică), linia address 192.168.0.2 specifică adresa pe care sa o primească interfața, linia netmask 255.255.255.0. specifică ce mască de rețea să primească interfața, iar linia gateway 192.168.0.1 specifică care este adresa default gateway-ului.

Ștergerea completă și sigură a configurațiilor interfeței se face folosind perechea de comenzi

sudo ip address flush dev eth0
sudo ip link set dev eth0 down

student@uso:~$ ip address show
lo        Link encap:Local Loopback  
          inet addr:127.0.0.1  Mask:255.0.0.0
          [...]
          
student@uso:~$ ip route show

student@uso:~$ sudo ip link set dev eth0 up

student@uso:~$  ip address show         
1: lo: <LOOPBACK,UP,LOWER_UP> mtu 65536 qdisc noqueue state UNKNOWN group default 
    link/loopback 00:00:00:00:00:00 brd 00:00:00:00:00:00
    inet 127.0.0.1/8 scope host lo
[...]
2: eth0: <BROADCAST,MULTICAST,UP,LOWER_UP> mtu 1500 qdisc pfifo_fast state UP group default qlen 1000
    link/ether bc:ae:c5:1c:06:81 brd ff:ff:ff:ff:ff:ff
    inet 192.168.0.2/24 brd 192.168.0.255 scope global eth0
[...]


student@uso:~$ ip route show
default via 192.168.0.1  dev eth0  proto static 
192.168.1.0/24 dev eth0  proto kernel  scope link  src 192.168.0.2  metric 1 

student@uso:~$ sudo ip link set dev eth0 down
student@uso:~$ ip address show up
1: lo: <LOOPBACK,UP,LOWER_UP> mtu 65536 qdisc noqueue state UNKNOWN group default 
    link/loopback 00:00:00:00:00:00 brd 00:00:00:00:00:00
    inet 127.0.0.1/8 scope host lo
[...]

Pentru a configura un server DNS, lucru posibil doar în mod permanent, trebuie să adăugăm în fișierul /etc/resolv.conf o linie de forma:

nameserver 8.8.8.8

Linia conține cuvântul cheie nameserver și adresa acestuia.

Pentru a configura o interfață în mod permanent, dinamic, trebuie să adăugăm în fișierul /etc/network/interfaces o intrare de forma:

auto eth0
iface eth0 inet dhcp

Linia specifică numele interfeței ce vrem să o configurăm (eth0) și tipul de configurare (dinamică, prin DHCP). Le fel ca înainte pentru a activa sau dezactiva configurarea folosim comenzile ifup, respectiv ifdown, urmate de numele interfeței.

Sunt trei comenzi foarte importante pentru verificarea permanentă a configurațiilor de rețea:

• Afișarea tuturor interfețelor

ip addr show

• Afișarea tuturor interfețelor active (în starea LINK UP)

ip link show

• Afișarea tabelei de rutare (e.g. pentru default gateway)

ip route show

Deschideți VirtualBox și importați cele trei fișiere .ova.

De asemenea, pentru mașina virtuală dvorak avem nevoie de o interfață host-only. E posibil ca atunci când importăm mașina virtuală să primim eroarea Invalid settings detected. Soluția este că trebuie să adăugăm o interfață virtuală de rețea care să conecteze mașina fizică de cea virtuală. Din VirtualBox mergem la File –> Preferences –> Network. Mergem la tab-ul Host-only Networks și apăsăm butonul de add. Urmăriți detalii din poza de mai jos:

Porniți mașinile virtuale. După ce le porniți, observați că pe sistemul fizic aveți configurată acum interfața vboxnext0. Inspectați informațiile despre aceasta pe sistemul fizic:

student@uso:~$ ip address show dev vboxnet0

Interfața vboxnet0 de pe sistemul fizic este conectată cu interfața eth1 a fiecărei mașini virtuale. Pentru a vă putea conecta prin SSH pe o mașină virtuală veți folosi de pe sistemul fizic o comandă de forma

ssh student@<adresa_IP_VM_eth1>

unde <adresa_IP_VM_eth1> este adresa IP de pe interfața eth1 a mașinii virtuale.

Pe mașina virtuală vivaldi configurați interfața eth0 în mod dinamic, temporar.

După ce ați observat că ping-ul funcționează corect, afișați tabela de routare. Identificați default gateway. Testați conectivitatea către gateway, respectiv către 8.8.8.8. Testați conectivitatea la Internet (către google.com).

După ce ați demonstrat asistentului că aveți conectivitate la internet resetați mașina (comanda sudo reboot) mașina și rulați comanda ping google.com din nou. Observați că după reboot nu mai avem conectivitate la internet. Afișați din nou tabela de routare.

Inspectați configurațiile de rețea a interfeței vboxnet0 de pe mașina fizică.

Rulați comenzile de ștergere a configurațiilor de pe interfața eth1.

Apoi, configurați pe interfața de rețea eth1 a mașinii virtuale dvorak o adresă asignabilă din spațiul adresei IP+netmask ale interfeței vboxnet0 de pe mașina fizică. Apoi ridicați interfața de rețea.

student@dvorak:~$ sudo ip link set dev eth1 up

Testați conectivitatea cu vboxnet0 (dați ping în adresa IP de pe aceasta).

Configurați interfața de rețea eth0 de pe dvorak static cu adresa ip 10.0.2.15/24. Ridicați interfața. Testați conectivitatea la internet: ping google.com. Observați că nu funcționează! Mai avem nevoie de default gateway și de DNS.

Adăugați o rută implicită (default) prin adresa IP 10.0.2.2. Apoi configurați ca server DNS 8.8.4.4. Testați din nou conectivitatea la internet: ping google.com.

[1p] Configurați dinamic, permanent, interfața eth0 de pe dvorak. Activați interfața și testați conectivitatea la Internet cu comanda ping google.com.

[1p] Configurați static, permanent, interfața eth1 cu adresa IP și masca de rețea folosite la exercițiul 3. Testați conectivitatea dând ping către IP-ul interfeței vboxnet0 de pe mașina fizică.

După ce ați făcut ambele configurații restartați mașina virtuală dvorak și re-verificați configurațiile de pe eth0 și eth1 precum și conectivitatea la internet și către mașina fizică prin vboxnet0.

[0.5p] Afișați configurațiile DNS obținute de către mașina virtuală după reboot.

student@uso:~$ ip addr show
student@uso:~$ ip route show
student@uso:~$ ip link show

Ambele mașini virtuale verdi și vivaldi mai au o interfață de rețea, eth1. Scopul nostru este ca ele să poată comunica între ele prin această interfață (cum fac dvorak cu mașina fizică prin interfața host-only).

Considerând că IP_A este adresa IP a interfeței eth1 de pe mașina vivaldi și IP_B este adresa IP a interfeței eth1 de pe mașina verdi, dorim să putem da ping de pe o mașină pe alta: de pe vivaldi să rulăm ping IP_B și de pe verdi să rulăm ping IP_A. Din păcate aceste interfețe sunt configurate greșit, și nu pot comunica între ele. Reparați greșeala de configurare astfel încât să meargă cele două comenzi ping.

Pe mașina verdi faceți configurările necesare în fișierul /etc/hosts astfel încât să vă puteți conecta prin ssh la mașina virtuală vivaldi prin comanda ssh student@antonio.vivaldi (în loc să specificați adresa IP a mașinii scrieți numele antonio.vivaldi).

Pe mașina fizică verificați că ping google.com merge. Adăugați linia 1.2.3.4 google.com în fișierul /etc/hosts. Rulați ping google.com. Nu mai merge. Fără a mai modifica fișierul /etc/hosts, faceți configurările necesare astfel încât să meargă din nou comanda ping google.com