Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
rl:labs:12 [2024/01/08 15:36] vlad_iulius.nastase [Pregătire infrastructură de laborator] |
rl:labs:12 [2024/01/15 07:11] (current) vlad_iulius.nastase [Topologie] |
||
|---|---|---|---|
| Line 29: | Line 29: | ||
| Internetul din ziua de azi este compus din peste 45,000 de rețele diferite numite Autonomous Systems (AS). Un AS este reprezentat de un set de rețele ce aparțin aceleiași organizații sau țări. Exemple mari de AS-uri sunt Google, Facebook, Sprint. Chiar și RoEduNet este un AS. [[https://bgpview.io/reports/countries#countries-heatmap|Aici]] găsiți o hartă interactivă cu AS-urile prezente în momentul de față in internet, iar [[https://ipinfo.io/AS2614|aici]] găsiți detalii despre AS2614 (AARNIEC / RoEduNet). | Internetul din ziua de azi este compus din peste 45,000 de rețele diferite numite Autonomous Systems (AS). Un AS este reprezentat de un set de rețele ce aparțin aceleiași organizații sau țări. Exemple mari de AS-uri sunt Google, Facebook, Sprint. Chiar și RoEduNet este un AS. [[https://bgpview.io/reports/countries#countries-heatmap|Aici]] găsiți o hartă interactivă cu AS-urile prezente în momentul de față in internet, iar [[https://ipinfo.io/AS2614|aici]] găsiți detalii despre AS2614 (AARNIEC / RoEduNet). | ||
| - | AS-urile pot fi împărțite în două clase mari, AS-uri de tranzit și stub. Un AS stub primește/trimite pachete în care sursa sau destinația sunt IP-uri din acest domeniu (e.g. RDS va primi/trimite pachete în care sursa sau destinația în header-ul IP este un IP pe care RDS îl deține). În schimb, un AS de tranzit este un AS care oferă servicii de rutare altor domenii. Mai exact, într-un AS de tranzit sunt pachete a căror sursă și destinație nu aparțin neapărat AS-ului. Astăzi, peste 85% dintre AS-uri sunt de tip stub. În imaginea de mai jos TODO sunt stub si TODO sunt tranzit. | + | AS-urile pot fi împărțite în două clase mari, AS-uri de tranzit și stub. Un AS stub primește/trimite pachete în care sursa sau destinația sunt IP-uri din acest domeniu (e.g. RDS va primi/trimite pachete în care sursa sau destinația în header-ul IP este un IP pe care RDS îl deține). În schimb, un AS de tranzit este un AS care oferă servicii de rutare altor domenii. Mai exact, într-un AS de tranzit sunt pachete a căror sursă și destinație nu aparțin neapărat AS-ului. Astăzi, peste 85% dintre AS-uri sunt de tip stub. În imaginea de mai jos 22, 87264, 57 și 4561 sunt stub, iar restul sunt tranzit. Mai mult de atât, AS-urile 57 și 87264 sunt multihomed. |
| - | TOOD imagine | + | {{ :rl:labs:12:as_stub_transit.png?direct&400 |}} |
| === Internet eXchange Points (IXP) === | === Internet eXchange Points (IXP) === | ||
| - | O soluție folosită astăzi pentru a permite unui număr mare de AS-uri să se interconecteze este crearea de Internet eXchange Points (IXP). În general, un IXP reprezintă o grupare de routere, aparținând unor AS-uri diferite, colocate și interconectate într-o locație neutră, precum un datacenter. Practic, pentru fiecare AS care vrea să participe la interconectare, va exista un router în acest datacenter care e legat la AS-ul din care acesta face parte și la un switch din datacenter (vor fi în același LAN și vor putea trimite informații între ele). La aacesta sunt legate și alte routere din domenii care vor să se interconecteze. Vedem în imaginea de mai jos un astfel de exemplu. | + | O soluție folosită astăzi pentru a permite unui număr mare de AS-uri să se interconecteze este crearea de Internet eXchange Points (IXP). În general, un IXP reprezintă o grupare de routere, aparținând unor AS-uri diferite, colocate și interconectate într-o locație neutră, precum un datacenter. Practic, pentru fiecare AS care vrea să participe la interconectare, va exista un router în acest datacenter care e legat la AS-ul din care acesta face parte și la un switch din datacenter (vor fi în același LAN și vor putea trimite informații între ele). La acesta sunt legate și alte routere din domenii care vor să se interconecteze. |
| - | TODO imagine | + | {{ :rl:labs:12:IXP.png?direct&400 |}} |
| === Factorul economic === | === Factorul economic === | ||
| Line 46: | Line 46: | ||
| * shared-cost peering | * shared-cost peering | ||
| - | TODO imagine | + | {{ :rl:labs:12:money.png?direct&400 |}} |
| În imaginea de mai sus, AS7 plătește AS4 pentru a îl folosi ca un AS de tranzit. Legăturile cu $ sunt de tip customer -> provider. În schimb legăturile mov sunt de tip shared-cost peering. De exemplu, AS3 și AS4 ambele plătesc AS1 pentru a îl folosi ca AS de tranzit. Astfel, entitățile care dețin AS3 și AS4 pot alege să facă peering între ele și să plătească doar un link cu AS1. | În imaginea de mai sus, AS7 plătește AS4 pentru a îl folosi ca un AS de tranzit. Legăturile cu $ sunt de tip customer -> provider. În schimb legăturile mov sunt de tip shared-cost peering. De exemplu, AS3 și AS4 ambele plătesc AS1 pentru a îl folosi ca AS de tranzit. Astfel, entitățile care dețin AS3 și AS4 pot alege să facă peering între ele și să plătească doar un link cu AS1. | ||
| Line 75: | Line 75: | ||
| ===== Topologie ===== | ===== Topologie ===== | ||
| + | |||
| + | În topologia laboratorului curent, fiecare grupă va administra un AS cu un spațiu de adrese de forma ''X.0.0.0/8'', unde ''X'' este numărul grupei. | ||
| + | Acest spațiu de adrese este împărțit conform topologiei de mai jos, astfel: | ||
| + | * Legătura cu IXP-ul va avea un IP din rețeaua ''180.22.0.0/24'', de forma ''180.22.0.X'', unde ''X'' este numărul grupei / AS-ului. Spre exemplu, AS 13 va avea pe interfața către IXP IP-ul ''180.22.0.13''. IXP-ul va avea IP-ul ''180.22.0.22''. | ||
| + | * Subrețeaua dintre ''LOND'' și ''PARI'' va folosi spațiul ''X.0.1.0/24'' | ||
| + | * ''X.0.1.1'' pentru ''LOND'' | ||
| + | * ''X.0.1.2'' pentru ''PARI'' | ||
| + | * Subrețeaua dintre ''LOND'' și ''BERL'' va folosi spațiul ''X.0.2.0/24'' | ||
| + | * ''X.0.2.2'' pentru ''LOND'' | ||
| + | * ''X.0.2.1'' pentru ''PARI'' | ||
| + | * Subrețeaua dintre ''PARI'' și ''BUCH'' va folosi spațiul ''X.0.3.0/24'' | ||
| + | * ''X.0.3.1'' pentru ''PARI'' | ||
| + | * ''X.0.3.2'' pentru ''BUCH'' | ||
| + | * Subrețeaua dintre ''BERL'' și ''BUCH'' va folosi spațiul ''X.0.4.0/24'' | ||
| + | * ''X.0.4.2'' pentru ''BERL'' | ||
| + | * ''X.0.4.1'' pentru ''BUCH'' | ||
| + | * Subrețeaua dintre ''BUCH'' și ''host'' va folosi spațiul de adrese ''X.104.0.0/24'' | ||
| + | |||
| + | Mai mult, fiecare router va avea configurate următoarele adrese de loopback: | ||
| + | * ''X.151.0.1'' pentru ''LOND'' | ||
| + | * ''X.152.0.1'' pentru ''PARI'' | ||
| + | * ''X.153.0.1'' pentru ''BERL'' | ||
| + | * ''X.154.0.1'' pentru ''BUCH'' | ||
| + | |||
| {{ :rl:labs:12:bgp_routers2.png?direct |}} | {{ :rl:labs:12:bgp_routers2.png?direct |}} | ||
